Statornicie într-o lume schimbătoare

Citirea de astăzi: Galateni 1-3 – Cornilescu sau NTR

Auzim deseori la cei din jurul nostru că vor să facă schimbări cât mai rapide în toate domeniile vieții și de foarte puține ori auzim că sunt lucruri sau domenii care nu trebuiesc schimbate.

Apostolul Pavel scrie galatenilor despre statornicia în credință, în ciuda tuturor împrejurărilor ostile și potrivnice care au apărut de când au primit Evanghelia Domnului Isus. Galatenii au auzit și au primit o Evanghelie simplă și pură care le-a schimbat viața, însă credința lor a fost subminată de iudeii care încercau să aducă sub același acoperiș lucrările Legii și harul, înmănunchindu-le pentru a-i feri de batjocură și persecuție. Nestatornicia lor a apărut datorită lipsei de maturitate spirituală, o credință bazată pe vorbe și mai puțin pe fondul trăirii autentice.

Pavel ca și Iacov merg pe același culoar în scrierile lor tratând printre altele grija față de cei săraci, păstrarea sfințeniei și a purității într-o lume egoistă.

Pavel îi întoarce cu gândul în istorie pentru a compara viața trăită înainte de a-L cunoaște pe Hristos (viața lumească) și apoi viața plină de har, de bucurie, a împlinirilor sufletești, o viață îmbelșugată după primirea lui Hristos, care a murit pentru păcatele noastre după Scripturi și a înviat pentru că am fost socotiți neprihăniți.

Analizând viața lor și a noastră vom descoperi că avem lucruri comune în viața de credință, suntem asaltați de provocări subtile sau directe, ca și cei din Galatia.

Evanghelia pe care am primit-o noi și ei nu este de obârșie omenească, ci este din partea lui Dumnezeu. O Evanghelie clară, curată, sfântă, neschimbătoare după cum și Dumnezeul nostru nu se schimbă. Avem aceleași temeri ca și galatenii, teama de batjocură din partea lumii și frica de persecuție care bate la ușă. Datorită acestei temeri căutăm o cale de mijloc (o cale de compromis).

Promisiunea Domnului pentru Biserică a fost Crucea pe care trebuie s-o poarte cu lepădare de sine. Înaintașii noștri au purtat-o cu multă demnitate și cu multă suferință. Astăzi nouă ne este incomodă Crucea și încercăm s-o facem ușor de purtat.

Credința pe care o promovăm este o credință a inimii, dar care nu mai este vizibilă în viața noastră. Suntem gata să răspundem lumii, dar nu cu blândețe și teamă, ci cu aceeași atitudine. Modul de vorbire al oamenilor lumești a devenit și modul nostru de vorbire. La glumele lor nesărate răspundem cu aceleași glume. Folosim ca și ei capcane în vocabular. Amenințările lor ne irită. Suntem specialiști la capitolul fățărnicie. Poftele nesăbuite le promovăm împreună cu ei. Vorbele înțepătoare sunt la ordinea zilei, situațiile critice le îndulcim cu tot felul de artificii, iar atitudinile provocatoare  sunt ale tuturor.

Semnalul primit de la cei din jurul nostru privitor la credință este următorul: Credința pe care o transmitem verbal nu corespunde cu credința pe care o trăim.

Creștinismul contemporan diferă de creștinismul biblic, de aceea poziția bisericii trebuie să fie una de dragoste față de lume, dar și de separare.

Urarea pe care o lansăm pentru noi toți este să rămânem statornici în credință într-o lume schimbătoare.

Autor: Lenuța și Puiu Popovici

sursa: http://tineri.betania.ro/statornicie-intr-o-lume-schimbatoare/