Odată cu revenirea la școală în plină desfășurare, profesorii poartă adesea conversații despre notele obținute, pregătire și bunăstarea elevilor, dar este important și ca aceștia să țină cont de propria sănătate mintală. Sănătatea mintală este la fel de importantă ca sănătatea fizică. Mai ales pentru cei din domeniul educației, anumite obiceiuri sunt imperative pentru a ajuta la reducerea riscului de epuizare și epuizare profesională. Instituirea acestor alegeri de stil de viață la începutul anului școlar va oferi stabilitate atunci când factorii de stres ai vieții vor apărea inevitabil.
1. Stabiliți și păstrați limite cu elevii și părinții
Granițele par la prima vedere linii de diviziune, dar în aplicare, ele reprezintă o formă de respect reciproc. Deși nu este intenția unui părinte sau a unui elev să fie exigent, există adesea o omisiune de considerație a faptului că tu, ca profesor, ești o ființă umană cu o viață în afara sălii de clasă. Reține că stabilirea unor granițe, cum ar fi orele în care nu poți fi contactat prin e-mail, respectarea termenelor limită fixe sau reducerea numărului de sarcini diverse dincolo de orele de curs, este o onoare pentru toți. Aceste granițe oferă spațiu profesorului pentru a procesa ziua, a se destinde după ce a fost „activ” pentru o perioadă atât de lungă și deschid ușa elevului sau părinților pentru a se dezvolta și ei. O mare parte din a fi profesor înseamnă încurajarea gestionării timpului sau a soluțiilor creative de rezolvare a problemelor, astfel încât, fără să-și dea seama măcar, granițele tale pot da astfel de roade în viața lor. Granițele îi ajută, de asemenea, pe elevi să recunoască faptul că au nevoie de timp departe de teme și de factorii stresori de la școală, la fel ca tine; astfel de dezvăluiri încurajează empatia. Granițele sunt în beneficiul tuturor.
2. Opriți dispozitivele
Unul dintre cele mai bune obiceiuri sănătoase pe care un profesor le poate implementa este apăsarea micului buton de pe dispozitivul său electronic pentru un timp de liniște și odihnă. Reducerea timpului petrecut în fața ecranelor, chiar și a timpului petrecut pentru hobby-uri sau activități personale, poate oferi minții spațiu pentru a se concentra asupra lucrurilor dincolo de o mică cutie dreptunghiulară. În schimb, mintea ta poate reflecta asupra curiozităților, se poate conecta cu Domnul sau poate utiliza spațiul pentru imaginație. Când telefoanele mobile și computerele au luat avânt pentru prima dată, exista foarte puțină educație privind utilizarea acestor dispozitive, dar te poți antrena să fii cât de atașat sau detașat dorești. Deconectarea poate fi canalul pentru a dezordona mintea, a te reorienta asupra a ceea ce este cel mai vital pentru ziua ta și a te transforma de la copleșire la ordine. Când găsești echilibrul deconectării, nu ignori responsabilitățile; îmbrățișezi un loc pentru odihnă și reînnoire, astfel încât atunci când te întorci în lumea e-mailurilor și a planurilor de lecție, mintea ta să fie limpede.
3. Rezervați timp pentru rugăciune
Fă-ți un obicei conștient de a te conecta la rugăciunea cu Domnul. Timpul de rugăciune oferă o oportunitate de a comunica cu Domnul, de a-L adora și de a te concentra pe ascultarea vocii Sale mai presus de orice altceva din viața ta. Ca învățător, te vei confrunta cu încercări, situații complexe și obstacole în care ai nevoie disperată de îndrumarea Domnului. Atunci când rugăciunea a devenit o practică a stilului de viață și nu o ultimă soluție, îți va fi mai ușor să cauți instrucțiunile Sale pentru a găsi cea mai bună modalitate de a merge mai departe.
Rugăciunea este, de asemenea, un vehicul al relației cu Domnul. Carierele sunt importante, dar cea mai importantă poziție pe care o veți deține vreodată este cea de copil al Dumnezeului Celui Preaînalt. Când ne dăm seama că suntem în primul rând fiul sau fiica Lui, suntem mișcați de revelația că, în cele din urmă, carierele, pozițiile sau titlurile noastre reflectă Împărăția lui Dumnezeu. Când știi că ești un ambasador al Cerului, îndeplinești ocupațiile deținute pe pământ într-un mod nou. Sunt misiuni care ți-au fost încredințate spre slava Lui. Conectează-te zilnic cu Dumnezeu în rugăciune și vezi cum se schimbă perspectiva ta, cum se îmbunătățesc reacțiile tale și cum nu trăiești singur încercările.
4. Cheamă-i pe alții să se roage pentru tine
A-i chema pe frații și surorile de credință să te înalțe în rugăciune este, de asemenea, un obicei excelent de cultivat pentru anul școlar care urmează. În Efeseni 6:12 , Pavel ne amintește: „Căci lupta noastră nu este împotriva cărnii și a sângelui, ci împotriva domnitorilor, împotriva stăpânitorilor, împotriva puterilor acestui veac de întuneric și împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești” (NIV).
A recunoaște că există forțe împotriva celor care nu pot fi văzute cu ochii firești nu înseamnă a cădea în frică, ci mai degrabă a te ruga pentru intervenția Lui. Copiii sunt foarte prețioși pentru Domnul. Vedem acest lucru în Matei 18:1-6 : „În vremea aceea, ucenicii au venit la Isus și L-au întrebat: «Cine este cel mai mare în Împărăția cerurilor?» Isus a chemat un copilaș, l-a pus în mijlocul lor și a zis: «Adevărat vă spun că, dacă nu vă veți schimba și nu vă veți face ca pruncii, nu veți intra în Împărăția cerurilor. De aceea, oricine se smerește ca acest copilaș, este cel mai mare în Împărăția cerurilor. Și oricine primește pe unul dintre acești copii în Numele Meu, Mă primește pe Mine. «Dacă cineva face să păcătuiască pe unul dintre acești micuți, care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el să i se atârne de gât o piatră de moară și să fie înecat în adâncul mării.»” (NIV).
Copiii sunt dragi Domnului, așa că, dacă El îți încredințează să înveți un copil sau să fii în viața unui copil, înțelege că este o chemare înaltă și una care are nevoie disperată de a fi acoperită. Stabilește-ți un timp de rugăciune la care să poți apela atunci când apar aceste atacuri, când te simți obosit sau când ai nevoie de un cuvânt de încurajare proaspătă. Vei vedea că nu administrezi singur o chemare atât de înaltă.
5. Amintește-ți „De ce”-ul tău
Există un motiv pentru care un profesor predă. Se întâmplă foarte rar, deoarece toate celelalte locuri de muncă pentru care a aplicat au fost respinse. Cel mai adesea, se întâmplă pentru că a simțit o atracție dincolo de ei înșiși pentru a preda. Această profesie necesită multe sacrificii în ceea ce privește salariile mai mici, stresul mare și mult mai mult decât își dau seama alții. Rodul care face ca totul să merite este „de ce”-ul. Roagă-L pe Domnul să te ajute să-ți cercetezi propria inimă și minte cu privire la care este „de ce”-ul tău pentru acest an. Scrie-l pe un bilețel Post-it, cu marker Sharpie pe un caiet sau oriunde îl poți vedea atunci când circumstanțele se dovedesc dificile.
Să știi că cel mai mare „de ce” dintre toate este pentru că știi că Dumnezeu îți cere asta și că nu te-a trimis singur în asta. Lasă-L să realizeze prin viața ta recolta a ceea ce plantați, udați și vedeți împreună venind. Amintește-ți că „de ce”-ul tău poate inspira și „de ce”-ul generațiilor viitoare. Munca ta contează, iar tu contezi. Mergi înainte în har și speranță statornică că El este cu tine.
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
