ULTIMELE STIRI

Sfârșitul lumii, pe harta convingerilor care ne înspăimântă

DONAȚII ȘI SPRIJIN FINANCIAR pentru CrestinTotal.ro

$3.00


Un bun sondaj de opinie nu caută să afle dacă oamenii cred sau nu că va exista un sfârșit al lumii. Mai degrabă, verifică ce cred oamenii despre când și cum va veni sfârșitul. Iar lucrurile nu stau așa întâmplător.

Indiferent de sursa convingerii – religioasă sau seculară –, majoritatea oamenilor au ajuns să considere ideea de sfârșit al lumii drept cunoaștere comună.

Sentimentul este că, practic, nimeni nu poate contesta cu argumente valide concluzia că planeta se va confrunta la un moment dat cu sfârșitul ei. „Tot ce există în univers are un ceas al morţii”[1], nota Ivanni Delgado, referindu-se la moartea Soarelui, pe care astăzi oamenii de știinţă o consideră cea mai sigură cauză a viitorului sfârșit al planetei Pământ.[2]

Dar, ţinând cont că un asemenea deznodământ este proiectat de oamenii de știinţă foarte departe în viitor, mulţi iau în considerare, inclusiv cu argumente statistice[3], probabilitatea ca omenirea să dispară între timp.

Putem calcula riscul extincţiei?

„Riscul extincţiei este în prezent de 3% per deceniu, în timp ce riscul apariţiei unui eveniment apocaliptic mai mic – colapsul civilizaţiei – este de trei ori mai mare, adică de aproximativ 10% per deceniu, sau de 1% pe an. Mărimea acestor riscuri este comparabilă cu pericolele pentru care companiile de asigurări oferă poliţe”[4], scrie Willard Wells, doctor în fizică la Universitatea Caltech, încercând să arate că pericolul este real și de luat în seamă.

Mai mult, riscurile sunt proporţionale cu populaţia, continuă Wells. Dacă populaţia se dublează, se dublează și riscurile. În afară de cazul în care populaţia globală descrește brusc, cândva curând, conchide Wells, „un eveniment care să ducă aproape la extincţie va apărea probabil în timpul vieţii copiilor de astăzi”.[5] „Există un risc de 70% ca populaţia să fie lovită de un cataclism care va ucide miliarde și care va distruge tehnologia”.[6] Ceea ce, conformul fizicianului, înseamnă totodată șanse de 70% ca prin puţinii supravieţuitori omenirea să-și continue existenţa pentru foarte mult timp după acest cataclism, într-o lume diferită, eliberată de riscurile create de actuala civilizaţie. Reputaţia lui Wells este solidă, iar calculele sale au fost bine acceptate și apreciate de alţi oameni de știinţă.[7]

Perspectiva scepticului

Concluziile lui Wells contrabalansează opiniile sceptice, precum cea a lui Paul Kurtz, considerat părintele umanismului secular, care părea la un moment dat să fi tranșat problema apocalipselor. Kurtz își sintetiza opinia astfel: după ce nici foametea globală prezisă, nici explozia demografică globală, nici atmosfera irespirabilă, nici dispariţia formelor de viaţă marine, nici colapsul sistemului financiar global sau războiul nuclear și nici apocalipsele religioase nu s-au întâmplat conform predicţiilor, e cazul să dăm dovadă de mai multă gândire critică.[8] Oamenii ar trebui educaţi, încheia Kurtz, să se menţină departe de predicţiile apocaliptice, din simplul motiv că toate cele de până acum nu s-au împlinit.

Argumentul lui Kurtz este fără îndoială unul puternic pentru a ne convinge să fim raţionali și rezervaţi când ni se prezintă predicţii apocaliptice. În același timp, trebuie să fim conștienţi, în spiritul gândirii critice, că oricât de lung ar fi șirul predicţiilor eronate, el nu poate servi drept argument suficient pentru a afirma că în viitor nu va exista o apocalipsă.

Perspectiva de ansamblu

Iar oamenii par să împărtășească această ultimă idee. Studiile sociologice arată că o majoritate covârșitoare a oamenilor cred într-un sfârșit al lumii (de pildă, doar aproximativ 20% dintre americani nu cred că va exista o apocalipsă[9]) și destui cred că acesta va avea loc în curând. Un studiu realizat de Ipsos în 2012 arată că 14% din populaţia globală crede că sfârșitul lumii va avea loc în timpul generaţiei lor.[10] Pe primele locuri în acest top, cu un procent de 22% din populaţie, se află Turcia și Statele Unite. Alte două studii, realizate de YouGov[11], arată că în 2015 și 2020 procentul celor care credeau că sfârșitul va interveni în timpul vieţii lor era de 31%, respectiv 29%.[12]

Dar de ce ne preocupă atât de mult sfârșitul lumii?

Totul ar pleca de la nevoia noastră de sens, crede autorul Clay Routledge. „Fricile și fanteziile apocaliptice, fie că sunt explicit religioase, fie presupus seculare, sunt cel puţin parţial înrădăcinate în preocuparea noastră existenţială pentru identificarea unui sens.”[13] Din diverse motive și în diverse feluri, sfârșitul lumii se conectează cu modul în care ne sintetizăm sensul vieţii: unii așteaptă nemurirea care urmează sfârșitului lumii, alţii, o resetare a vieţii pe Pământ sau ocazia să fie eroi. Ce au toţi în comun, crede Routledge, este dorinţa de a conta.

Surpriza, sau descoperirea, cum ar numi-o unii, este, în acest caz, că apocalipsa biblică, care subliniază că fiecare dintre noi contează pentru Dumnezeu și că sensul nostru este să ne redobândim chipul moral și veșnicia oferite omului Genezei, nu este credibilă în lupta oamenilor cu propria lipsă de sens. Cel puţin așa s-ar putea citi tendinţa actuală ca apocalipsa biblică să cadă în fundal, în timp ce apocalipsele seculare iau prim-planul.

Astfel, mai mulţi cred în prezent într-o apocalipsă provocată de cauze naturale sau de acţiunile omului (pandemie – 19%, schimbări climatice – 19%, război nuclear – 17%, conform celui mai recent studiu YouGov[14]) decât într-o apocalipsă de tip religios (13% dintre americani cred că apocalipsa va fi una biblică[15]).

Aceste tendinţe arată, cel mai probabil, că în spatele preocupărilor pentru apocalipsă stă o paletă mai largă de motive[16], din care fac parte și teama de necunoscut și incertitudine (care poate duce la încercarea de a prezice și controla viitorul și la înclinaţia de a crede teorii ale conspiraţiei) și un fatalism alimentat de deziluzia cu privire la natura umană, care caută validare din partea altor persoane cu o gândire similară.

Privite din această perspectivă, preocupările oamenilor cu privire la sfârșitul lumii pot fi clasificate fie ca metode de coping utilizate în lupta cu diverse forme de anxietate sau cu diverse complexe, fie ca fobii sau obsesii care, cu cât sunt mai multe, cu atât mai acut reclamă nevoia noastră de ajutor. Niciuna dintre variante, deci, nu este de dorit. Cum ne putem însă proteja de interpretări apocaliptice nocive?

citeste mai mult: https://semneletimpului.ro/religie/teologie/sfarsitul-lumii/sfarsitul-lumii-pe-harta-convingerilor-care-ne-inspaimanta.html

DONAȚII ȘI SPRIJIN FINANCIAR pentru CrestinTotal.ro

$3.00

Articole recente: LibrariaCT.ro

Sustine. Ajuta-ne sa aducem acest proiect mai departe. Strângere de fonduri pentru un nou format. Multumim

$1.00

Despre ADMIN (28422 de articole)
Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: