„Pentru că se apropie sărbătorile de iarnă, se impune să ne întrebăm dacă aşteptăm sărbătoarea sau pe Isus.
Într-un restaurant, două doamne “se cinsteau” cu o masă bogată. Când au fost întrebate cu ce ocazie fac acest lucru, au rãspuns: “Aniversãm ziua de naştere a bebeluşului!” Pentru cã nu era nici un bebeluş în preajmã, curiosul a întrebat: “Dar unde este bebeluşul?” Mama a rãspuns: “O, l-am lãsat la o mãtuşã…” Exact aşa sãrbãtoresc cei mai mulţi oameni de pe pãmânt “Crãciunul”, ceea ce ei numesc “Naşterea Mântuitorului”: mãnâncã, beau, petrec, fac daruri, dar Cel sărbătorit nu este cu ei…
Foarte multe popoare sãrbãtoresc astãzi acest eveniment aglomerat cu o mulţime de adaosuri care nu au existat de la început. Unele dintre ele s-au generalizat: Moş Crãciun (tradiţie olandezã); bradul de Crãciun (tradiţie germanã); aranjamentele statuare cu scena din iesle (tradiţie italianã). Altele au rãmas specifice anumitor zone: ciorapii atârnaţi în faţa şemineului (tradiţie americanã); tãierea porcului, capra (tradiţii româneşti). Aceste adãugiri au deteriorat foarte mult semnificaţia pe care sãrbãtorirea naşterii Mântuitorului ar trebui s-o aibã pentru oameni. Cu sute de ani în urmã, în 1644, Parlamentul Angliei a fost silit sã interzicã prin legi foarte drastice aceastã sãrbãtoare şi orice fel de manifestare care sã aminteascã despre acest eveniment. Perioada Crãciunului devenise cea mai ruşi- noasã perioadã a anului din cauza beţiilor, actelor de vandalism şi de imoralitate la care oamenii se dedau cu ocazia petrecerilor. Situaţia de azi nu este mult diferitã…
În faţa acestor triste realităţi, ne întrebăm: ”Ce este Crăciunul şi care este semnificaţia lui?” Ceea ce noi numim Crăciun este, de fapt, venirea în lumea noastră a Mântuitorului Isus Hristos, pentru a mântui şi vindeca oamenii de păcatele şi bolile lor. Cartea lui Dumnezeu, Biblia, ne spune cine este Isus pentru noi şi de ce a venit în lumea noastră….”
https://www.facebook.com/ganduri.pentru.azi/
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
