A trecut încă un an. Au mai rămas vreo 359 de zile până la următorul. La unii Dumnezeu le va îngădui toate, la alții poate nu. Dacă le vom primi în dar toate, ce facem cu ele?
Fiecare avem creionate în mintea noastră evenimentele care ar trebui să vină anul acesta: nunți, binecuvântări, un serviciu nou, o casă, izbăviri, poate un concediu. Dacă Dumnezeu va vrea, vom trece prin ele. Nu toate vor fi așa cum le dorim.
Gândul meu pentru 2017 este să umblăm smeriți cu Dumnezeul nostru, să avem încredere în El și să investim în ce contează. Să fim prieteni adevărați, să arătăm iubirea noastră pentru ceilalți nu doar din vorbe. Să fim când este nevoie de noi.
Să nu pierdem ocazia de a face bine. Să nu uităm primăvara fără să o băgăm în seamă, să ne prețuim familiile, să vii cu flori când soția nu așteaptă nimic. Să calci prin iarba verde desculț. Să respiri aerul curat de munte, să te bucuri de mirosul de fân cosit. Să fii optimist când vezi frumusețile frunzelor căzând una câte una din copaci. Să admiri splendoarea albă când ninge.
În toate acestea să nu uiți că trăiești pentru că a vrut Dumnezeu, că ai viață pentru că a renunțat El la a Lui, să fii recunoscător, să iubești și să ajuți.
Trăiește fiecare clipă ca un fiu de Rege. Fii sfânt și murdărește-te pe haine când trebuie să fii mâna care să ridice din noroi, dar niciodată caracterul. Muncește nu ca să strângi ci ca să dai și la alții. Fii lumină dar nu-i orbi pe cei ce nu pricep.
O luăm de la capăt, nu dezamăgiți că s-a terminat, ci încurajați de ce o să vină.
„Și credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd” (Evrei 11:1)
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
