Joi a fost zi liberă. Românii au serbat Ziua Naţională. Cu mulţumire sau nemulţumire faţă de aspectele sociale, politice sau economice ale ţării, românii au participat la evenimentele desfăşurate în 1 Decembrie. Aceste manifestări au adus în prim plan realitatea apartenenţei la o comunitate, mai specific, apartenenţa legală la un stat. Conceptul care exprimă ideea de apartenenţă a unei persoane fizice la un stat este cel de cetăţenie. Cetăţeanul este o persoană care are drepturi şi îndatoriri într-o societate democratică, într-o societate din care face parte. În acest sens, cetăţeanul este întotdeauna co-cetăţean, cineva care trăieşte împreună cu ceilalţi. Cetăţenia reprezintă una dintre identităţile fiecărei persoane, identitate care aduce cu sine un set de drepturi dar şi de îndatoriri ce trebuie respectate. Problemele din ţara căreia îi aparţinem ne provoacă stări de nelinişte, de nesiguranţă cu privire la viitor, de indignare şi chiar de renegare. Încercăm să luptăm şi, ca buni cetăţeni, să ne îndeplinim îndatoririle faţă de ţară. Cu toate acestea, un sistem statal perfect nu vom găsi.
Ce bine însă, că ţara noastră nu-i de pe pământ! Gândul meu se îndreaptă spre versetul din Filipeni 3:20 “Dar cetăţenia noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Hristos”. Iată că noi, credincioşii Domnului Isus, tânjim după o ţară perfectă, care nu e pământească ci e cerească!
Străini şi călători pe pământ, cerul este patria noastră. Cetăţenia ne-a fost acordată gratuit, a trebuit doar să o acceptăm. Siguranţa că vom ajunge în patria cerească o avem dacă rămânem în Hristos. Fiind născuţi din nou, din Dumnezeu, vieţile noastre sunt călăuzite de principii cereşti. Dorinţa de a trăi în patria de sus trebuie să se vadă în trăirea zilnică, fiindcă aici, pe pământ, ne antrenăm şi ne pregătim pentru trăirea după legile patriei cereşti. Către ceruri se îndreaptă rugăciunile şi nădejdea noastră. Acolo, în ceruri, se află Domnul nostru Isus care ne pregăteşte un loc deosebit, o ţară minunată!
Ancoraţi în promisiunea că EL, ISUS CRISTOS – Domnul nostru se va întoarce să ne ia şi să ne ducă SUS, să trăim cu bucurie, să ne sprijinim şi încurajăm unii pe alţii ca şi co-cetăţeni ai unei patrii mai bune şi să fredonăm refrenul cântecului care spune că:
“Eu nu sunt de pe pământ
Eu nu sunt de-aici de jos
Ţara mea-i acolo SUS
Eu mă duc după Isus!!!”
“ Citești Scripturile cu alți ochi atunci când vezi efectiv locurile în care s-au derulat evenimentele descrise.
Prin agentia Oxentia Tourism ai acum ocazia să vizitezi Israelul.
Pentru rezervări sună la: +40 746.675.313 sau la: + 40 744. 731.492
Retrăiește istoria biblică în Tara Sfântă alături de Oxentia Tourism
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
Intr-o lume plina de tulburari care i-au amploare, majoritatea dintre noi, crestinii, ne este greu sa ne mai atintim privirile spre „tara eterna”. Adeseori, bucuriile ne sunt furate de mirajul „bucuriilor de-o clipa”, de placutul care este efemer si care pentru inceput e fain, dar in spate e hidos.
O cata greutate pe umerii celor ce duc cu-adevarat Calea Cea Dreapta e, fiindca majoritatea o patam fara sa ne dam seama.
Dumnezeule mare! Oare cat ne mai rabzi ca ne uitam numai in jos si uitam sa ne atintim privirea doar sus.
„Tara eterna”-Ce frumos suna! Nu cumva aceste cuvinte sunt prea mari pentru cei care au obosit sa mai ridice privirea spre El, spre Cel Sfant? Nu cumva aceasta sintagma pare prea pompoasa si adesori cand ni se predica despre ea ne gandim la alte cele? Doamne ce nemernici suntem. (ma refer la mine si la cei care se stiu ca mine)
Imi pare rau ca am denaturat „Tara eterna” prin atitudinea mea si am uitat sa ma gandesc la ea. O Doamne! Diavolul ne fura bucuriile si ne face sa fim pipeniciti in toate aspectele vietii. Nu-i asa?
Cand ma gandesc, ma simt si vinovat ca suntem furati de mirajul efemeritatilor care sunt doar impodobite pentru a ne prinde in capcana. Doamne ai mila de noi si de Romania.
amin!