Dacă părtăşie nu e, nimic nu e
Nu ştiu dacă este vreo pedeapsă mai mare pentru om decât izolarea. Între toate relele câte sunt nu cred să fie vreunul mai rău pentru om decât trăirea în singurătate. De fapt este cunoscut tuturor faptul că singurătatea a făcut şi face nenumărate victime. Sunt atâţia oameni astăzi, care simt singurătatea ca pe o grea povară.. Nu întâmplător omul este definit ca o fiinţă socială, ci aceasta pentru că el este făcut pentru a-şi trăi viaţa în comuniune cu Dumnezeu şi cu alte fiinţe umane.
Splendorile Edenului de altădată n-au putut da împlinire omului, nici n-au putut pune capăt căutărilor sale după împlinire prin părtăşie. Sfânta Scriptură ne arată că omul s-a oprit în dreptul fiecărei fiinţe create, i-a pus nume, dar o profundă dezamăgire a venit peste marele căutător despre care textul sacru consemnează cu durere că “pentru om nu s-a găsit nici un ajutor care să i se potrivească.” Însuşi Creatorul, care a făcut toate lucrurile perfecte în felul lor, atunci când se uită spre omul singur în mijlocul desăvârşitei creaţii constată că “nu este bine ca omul să fie singur”. Aşadar binele omului, condiţia împlinirii sale stă în asociere, în părtăşie, în parteneriat şi în prietenia cu făpturi asemenea lui. Neîmplinirea acestei condiţii de viaţă duce nu de puţine ori la adevărate tragedii care înseamnă izolare, alienare şi chiar dezastru emoţional, spiritual şi fizic.
Avem tot în Scripturi exemplul lui Cain care a refuzat în modul cel mai dur cu putinţă părtăşia fratelui său Abel prin cuvintele-i ce-au rămas ca cel mai neplăcut exemplu al nepăsării şi indiferenţei faţă de semeni: “sunt eu păzitorul fratelui meu?”. Atunci când Cain a refuzat să mai aibă o relaţie de comuniune cu fratele său pe care l-a ucis, în realitate s-a osândit pe sine la izolare, la fugă şi la pribegie. De fapt cuvintele Domnului în dreptul ucigaşului, a omului care a crezut că va putea trăi fără ca să fie în compania fratelui său au rămas pe paginile Scripturii ca una dintre cele mai aspre sentinţe pe care urechea omului au putut s-o audă: “pribeag şi fugar să fii pe pământ.” Cain a trebuit să-şi trăiască restul vieţii în ţara Nod care înseamnă fugă, pribegie ca să înţelegem că viaţa celui ce respinge părtăşia cu semenii este o viaţă de neodihnă şi lipsă de confort. În faţa acestei sentinţe, el osânditul la izolare şi lipsă de părtăşie a strigat ca să poată fi auzit peste veacuri de toţi aceia care cred că ei pot fi împliniţi şi fără de părtăşie “Pedeapsa mea este prea mare ca s-o pot suferi.”
Prin urmare revin la cuvintele de început şi spun ca nu ştiu să fie vreo pedeapsă mai mare pentru om decât povara izolării şi a singurătăţii. Or, Dumnezeu a dorit şi doreşte ca omul să fie scutit de această pedeapsă şi să-şi găsească împlinirea prin relaţii sfinte întâi cu Creatorul şi apoi cu semenii. De fapt Dumnezeu nu numai că doreşte să-l vadă pe om în părtăşie cu Făcătorul său şi cu fraţii săi, dar El a şi creat cadrul cel mai potrivit ca oamenii să se bucure din plin de beneficiile părtăşiei. Chiar mântuirea pe care o socotim cel mai mare dar pe care l-a făcut Dumnezeu oamenilor, nu este altceva decât o chemare la părtăşie. 1 Corinteni 1: 9 spune: “Credincios este Dumnezeu, care v-a chemat la părtăşia cu Fiul Său Isus Hristos, Domnul nostru.” În ultimă instanţă scopul lui Dumnezeu cu cei chemaţi este să-i scutească de povara izolării atât aici, în viaţa de pe pământ, cât şi în viaţa viitoare şi să le ofere părtăşia care este cel mai minunat dar şi cea mai mare împlinire pe care poate s-o aibă omul. Toate celelalte lucruri care ţin de viaţa creştină sunt doar mijloace prin care putem ajunge la împlinirea acestui mare scop care este părtăşia. Adunările creştine, cântarea, predica, rugăciunea sunt toate mijloace pe care le avem la îndemână pentru a realiza acest mare deziderat divin – părtăşia. Apostolul Ioan, subliniază cât se poate de clar acest adevăr în 1 Ioan 1: 3 “deci, ce am văzut şi am auzit, aceea vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi. Şi părtăşia noastră este cu Tatăl şi cu Fiul Său Isus Hristos.” Binecuvântările părtăşiei sunt greu de măsurat, mai ales atunci când ştii că totul începe şi se isprăveşte acolo unde este părtăşie. Domnul Isus Hristos se angajează să fie totdeauna prezent acolo unde doi sau trei sunt adunaţi împreună în jurul numelui său, cu alte cuvinte acolo unde este creat cadrul părtăşiei. Acolo unde fraţii locuiesc împreună în părtăşie sfântă, Dumnezeu îşi găseşte plăcerea şi oamenii îşi găsesc împlinirea, “acolo dă Domnul binecuvântarea, viaţa pentru veşnicie.” (Psalm 133) Evanghelia nu este altceva decât o invitaţie către rasa umană de a intra în părtăşie cu Dumnezeu şi cu răscumpăraţii săi. Când o biserică nu naşte fii pentru Dumnezeu înseamnă că lipseşte părtăşia.
Ne naştem din nou în cadrul părtăşiei, ne formăm pentru El prin părtăşie şi suntem destinaţi să trăim veşnic în părtăşie. Dacă părtăşie nu e, nimic nu e. De fapt dacă nu e părtăşie, nimic bun nu e ci rămâne să domnească izolarea şi neodihna şi rătăcirea şi dezastrul. Fiecare om este chemat să lepede povara singurătăţii la crucea lui Hristos şi să îmbrăţişeze părtăşia cu Dumnezeu şi cu cei răscumpăraţi.
Citeste mai multe articole scrise de Nelu Filip CLICK AICI


Adevarat este ca daca partasie nu e ….nimic nu e,dar daca crestini adevarati nu sunt nici partasie nu e,ci doar cearta,ura ,invidie s. a .m.d.,caci ce legatura este intre credinciosi si necredinciosi si cum in bisericile de azi numai sunt fii de Dumnezeu , sunt doar fiii acestei lumi pline de murdarii,lacomi,moderni,neimplinitori de cuvant,si umbla in poftele lor…Dumnezeu ii scoate pe uni afara ca sa stea in partasie doar cu cuvantul,Biblia e singura lor partasie care ii curateste si ii sfinteste si ii ajuta sa fie credinciosi cu adevarat,Dumnezeul meu si al celor ce Il slujesc cu adevarat este un Dumnezeu gelos………..Doamne vrem biserci cu crestini adevarati si neclevetitori,care nu se ingamfa si se cred „pocaiti” la biserica,dar afara sa nu intri in casele lor caci ce vezi si ce auzi,te infioara,Domnul Isus Hristos a spus ca crestinii adevarati sa nu fie in partasie cu necredinciosii….2 Cor.6:14:17,7:1.Amin
Numai un comentariu?Subiectul este prea important ca sa fie trecut cu vederea mai ales ca este necesar pentru restaurarea bisericilor.Sa incercam sa-l animam printr-un mesaj cam lung nu stiu daca incape in blog dar asa a fost inspiratia:
DESPRE PARTASIA FRATEASCA 24.06.07/24.07.08
Eu fratilor am cautat la voi partasia
Dar nu am gasit-o !!
M-as fi bucurat sa vad la voi armonia
Relatiei,a-ti parasit-o1
Am dorit sa gasesc la voi bucuria
Relatiei,a-ti ingropat-o!
De vina cred ca este mandria
Pe ea a-ti inaltat-o!
Ca zid al relatiei fratesti
Rezultat al comportarii firesti
Mai este si dispretul;
“Cine?Asta stim noi cum e!”
Uitand parca Cine a platit pretul
Pentru noi toti la Calvar pe cruce.
Daca am privi in noi insine
Am descoperi atatea forme
De agresivitate subconstienta
Indreptata impotriva noastra,
A fratilor,surorilor,parintilor,copiilor
Invidie,judecati,afirmarea de sine
Concurenta,barfa,ganduri murdare
Pacate-n cuget,resentimente amare
Incalcand astfel legea iubirii
Si de oameni si de Dumnezeu.
Stau si ma intrb ce sunteti voi?!
Vestitori sau ciocli ai evangheliei!
“V-am cantat din fluier si n-ati jucat”
In fata Maritului nostru Imparat.
Unii din voi v-ati pus masti pe masura
Dar v-au dat de gol o strangere de mana
Am stiut atunci ca ce aveti in inima
Nu se potriveste cu ce spuneti din gura
Unde este relatia cu pastorul?!
Dialog,consiliere…este in cui?
Unde este relatia cu “lucratorul”
Dupa cum se vede tot in cui?
Am citit in biblie intr-o seara
Ca atunci cand “oile” sunt ale nimanui
Fiind lasate de izbeliste
De catre pastorii lor
Insusi Domnul Ostirilor
Se ingrijeste de ele.
Si nu trebuie sa ne mai punem poftan-n cui
Atunci cand avem nevoie de ajutor.
Uneori manipularea e batuta-n cuie
Asa ca ne putem lauda vedem bine
Ca avem o biserica de fachiri
Si nu de adevarati crestini
Si ca sa nu aveti impresia ca tac
Ca va judec in ceea ce si eu fac
Va spun ca eu nu fac asa
Il marturisesc pe Domnul
Atunci cand imi pregateste ocazia
Dupa ce m-am rugat ,am postit
Si harul de slujire l-am primit
Le spun sa-L primeasca in inima
Nu ma leg de nici o icoana
Nu o consider idolatrie pagana
Atata timp cat le indreapta mintea
Spre Mantuitorul Isus
Le spun ca El ii iubeste
Si nu vrea sa ramana atarnat de perete
Sau purtat in buzunarul de la haina
Si nu ii indrum spre o biserica
Ce nu este pregatita sa ii primeasca
Nefiind in stare sa nasca
Adevarati copiii ai lui Dumnezeu
Devorandu-si si avortandu-si
Proprii copii nascuti din nou,
Nu pot indruma oamenii spre o minciuna
Intr-o biserica unde relatia frateasca
Este mai mult formala
In cazul meu aproape inexistenta
Cu mici exceptii de la regula
Am fost cinstit,corect inaintea Domnului
Impartind cu “fratii“ ceea ce El mi-a dat
Dar ca sa nu ma mai simt frustat
De nepasarea lor la nevoile mele
Am hotarat sa n-o mai fac
Pana la o vreme.
In semn de protest al unui neoprotestant.
Indrum oamenii spre mass-media crestina
Unde gasesc destula hrana spirituala
Si informatii de ultima ora
La standardele cerute de Domnul
Fara filtrul imbacsit al vreunu-i “cioclu”
Ce vrea sa vad ca el si prin binoclu
Un orb cu ochelari de cal
Ce se crede “mai mare”spiritual.
Eu daca IL am pe Domnul in inima mereu
Simt ca am totul si cerul e al meu
Imi trece transpiratia
Imi curge inspiratia
Cu EL vreau partasia
In EL am armonia
Si la bine si la rau
Si de ma va ridica cu bratul Sau
“Pe multi am sa popesc si eu!”
Ciocli ai Evangheliei
Morminte varuite
Ce ati pierdut esenta relatiei
Si cu Domnul si cu fratii
De dragul unei pozitii inchipuite
In mreaja vreunei denominatii
Pe care ati folosit-o ca sursa de afirmare
Si de nevoi personale.
Noi vrem eliberare
Nu teologizare
Discursuri fara rost
Striga fratii impovarati
De boli imobilizati
Mai bine intrati in post
Imbracati in haina smereniei
Sa avem mireasma evlaviei
Ajunge atatea “frectii”
Sa trecem din nou la lectii
In scoala Domnului
Sa fim studenti in Duhul
Sa avem calauzire
Fara a o confunda
Cu scoala vreunei denominatii
Ce nu ne poate da
Decat o diploma de teolog
De care nici un diavol fie el si orb
Nu se mai sperie
Haideti sa spunem lucrurilor pe nume
Insa in dragoste
Si fratilor si domnilor pastori
Nu vrem sa le fim judecatori
Nici sa -i periem lingusitori
Ca orice perie
Anul trecut mi-a spus un frate
Evanghelist scolit la scoli inalte
Vazand revolta mea la nepasare
Din partea bisericii locale,
“Multi dintre noi purtam o masca
Asta este adevarul frate!”
Pai daca asta este la moda
Decat sa aleg fatarnicia
Mai bine port barba.
Dar nu am avut liniste nici asa
Ca-ntr-o zi ma trage unul de ea
Da ce frate esti popa
Cand o veni prigoana
Uite asa te va trage de ea,
Poate voi fi rapit din acel ceas
Acum fac economie la lame de ras
Iar cuvantul barbat inseamna
Cel care poarta barba
Mai fratilor ca sa nu ma mai simt frustat
De ceea ce mi s-a intamplat
Vazandu-va naravul de a lua
Uitand jnapoi a mai da
In misiuni”cai verzi pe pereti”ocupati
De mine si altii nu va interesati
De ce nu venim la biserica
Ce anume ne impiedica
Poate suntem bolnavi
Sau ne-am saturat sa fim cobai
Pentru cei ce invata sa predice
Sau sa va ascultam mereu teorie
Fara practica si traire
Hranindu-va a voastra marire
Zic si eu ce zice Domnul:”poporule,
Cantarit,cantarit si te-am gasit usor
Iar tu fiule de asta data partea Mea
Nu te grabi sa le-o mai dai ca altadata,
Pana nu-si schimba purtarea indata.
Prioritatea Mea e biserica locala
O vreau educata
Curatita si sfintita
Plina de Putere cu daruri impodobita
Ca sa fie in stare sa nasca
Copii noi sa primeasca
Nu vreau o biserica de infirmi
Ce se hranesc numai cu lapte
Unde va sunt grupurile celula
Pentru ca trupul Meu sa creasca!?
Unde va este grupul pilot
Jn care vreau sa-Mi cresc prorocii
Sa va hranesc cu hrana tare
Pentru ce imi cheltuiti banii
Ducandu-va in plimbare
Turisti evanghelici
Plecati in turnee
Gem bolnavii’VREM VINDECARE”
Striga captivii “VREM ELIBERARE’
Iar voi in loc sa ii ajutati
In post si rugaciune sa stati
In Comitet ii judecati
Pana cand atata nepasare!?
Va dati mari teologi
Si nu aveti sluba de vindecare
Va e frica sa puneti mainile pe ei
Crezand ca vin duhurile peste voi
Pentru ca nu aveti dragoste
Ca sa aveti protectie
Si nu Ma intrebati pe Mine
Ca sa va dau ungere
Pentru cine Eu vreau sa vindec
Si cand Eu hotarasc cum si unde
Insa Ungerea Mea o dau
Numai celor smeriti si ascultatori
Nu celor mandri si prigonitori
Nu intelegeti slujba de eliberare
Si va prigoniti pentru ea,
Dar este scris in LOGOS
Acest soi de draci nu ies decat…
Cu POST si RUGACIUNE
Iar prin robii mei prorocii
Va descopar planul Meu RHEMA
Cuvantul specific pentru fiecare
V-am dat putere sa calcati
Peste serpi si peste scorpii
Si peste toata puterea vrajmasului
Dar nu stiti sa o activati
Si sa o folositi,ramanand blocati
De invidie si mandria
Care nu se simte.”
Asadar mai fratilor iubita biserica
Ati auzit ce gandeste Domnul
Cand fac din gandurile mele gandurile Lui
Pe care vi le scriu
Nefiind inca vrednic prin grai viu
In ce ma priveste caut sa ascult
Nu de oameni ci de Domnul mai mult.
Nu v-am gasit maturi si buni administratori
Ai banilor Domnului
Faceti sa fie belsug la Casa Domnului
Rezolvand problemele bisericii locale
Nu-i imprastiati la altii nu va plimbati pe ei
Organizati-va sa avem relatii sa comunicam
Pentru prosperitiatea noastra si a bisericii locale
Nu ne faceti sa ne simtim izolati
Prin sfatul celor multi se reconstrueste
O biserica in deriva sa iasa din ceata
Predicati,predicati intr-una
La pereti, biserica-i goala
Ca ne-am plictisit de voi
Unde va este legatura inversa
Sondajul de opinie,sugestii
Sa ne aflati parerea
Ne simtim orfani
Nimeni nu se intereseaza de noi
Si nebagati in seama,
Netanand cont de nevoile,sugestiile noastre
Ne izolati sa cautam ajutorul in alta parte
La alte biserici,alti pastori fie ei si preoti
Sau reverenzi ce au timp de noi
Predici gasim acum si la radio,tv sau internet
Dar noi vrem comunicare in biserica noastra
Poate voi implicati in atatea misiuni externe
Fie in tara fie in afara
Nu mai simtiti nu va dati seama
Ca avem nevoie unii de altii
Si cei mai vechi si cei mai noi frati si surori
Noi va cinstim si va iubim
Iar voi ne ignorati
Dupa ce v-ati spus predica-discurs
Plecam acasa fara de raspuns
O strangere de mana si-un zambet pe parcurs
Ii criticam pe ortodocsi intr-una
Ne laudam cu a noastra alta forma
Crezand ca asta-i trezire
In timp ce ei chiar au inceput
Sa se trezeasca .
Au si posturi de radio,tv non stop,fac misiune
In timp ce noi fugim de ele
Sa ne pastram mai sfinti decat ei
Gasesti in bisericile lor
Preoti binevoitori
Ce-si fac timp pentru tine
Rugaciuni pentru bolnavi
De doua ori pe saptamana
Cu punerea mainilor si undelemn sfintit
Dezlegari,eliberari de vraji,blesteme
Posturi organizate
Iar noi biserica cu potential mai mare
Botezati cu Duhul Sfant
Fugim de diavol ca nu stim
Sau ne este frica sa activam puterea de la Rusalii
Iar cei ce incearca s-o faca sunt supusi la replesalii
In aceste conditii iubiti frati crestini
Gasindu-va copii la minte
Sunt obligat sa fac ce fac copiii
Adica sa-mi negociez relatia
Iti dau para imi dai marul
Sa ne fie bine la toti
Nu numai unora dintre noi
Adica lucrati ca pentru Domnul?
Sau numai pentru voi
Dragostea este reciproca
Ca sa ne purtam sarcinile unii altora
Nu suntem obligati sa muncim bolnavi
Ca cei sanatosi sa nu posteasca
Si sa nu se roage pentru noi
Si sa se plimbe pe banii Domnului
Si cel care munceste si cel care se roaga
Consuma o enrgie
Orice transformare se face
Printr-un trasfer reciproc de energie
Noi cei care muncim mult si ne rugam fireste
E normal sa-i dam bani celui ce se roaga,
Posteste si ne multumeste
Pentru ca il iubim si ne iubeste
Si daca nu se intampla asa
Asta la vista,!
La cules de capsuni
In Spania.sa plecati in misiuni
La turci ati ajuns,e mai aproape
Poti sa strigi tu frate
Dati-mi bani demisiuni
”Turcii ma-nconjor”
Punga ne este goala nu avem un chior.
Nu e chiar asa.Mai ales ca in zilele noastre in toate bisericele domneste antichristul.Eye of Horus(lucifer,satana).Iisus a spus Cine vrea sa imi urmeze mie sa isi lase parinti,familia,prieteni si sa isi ia crucea si sa-mi urmeze.Poate tu te refereai la cei care sunt izolati de societate.Eu ma refer la oameni normali care il urmeaza pe Hristos intr-o viata normala fara ajutorul unei biserici.Daca te referi la calugari ei nu au nici macar o singura legatura cu Adevarul.Acolo sunt legaturi cu intunericul nu cu Lumina.
Ce se intampla atunci cand „bidericii„ nu-i pasa de tine? Ce poti sa faci? It cauti un alt grup de partasie sau rabzi?
@Daniela, nu cred ca trebuie sa rabzi. Ori vorbesti si incerci sa iti pese tie de ceilalti, sau daca nu poti (bineinteles dupa ce vei fi incercat), cauti un alt grup de partasie. Este o parere personala dupa care m-am ghidat in viata