„Și la voi există așa ceva, domnule pastor?” M-a întrebat uimit unul dintre oamenii care conduc orașul nostru. Era șocat când a văzut știrea la televizor. El crede despre noi, pocăiții, că suntem oameni de excepție, că la noi toți îs buni, că n-avem hoți și curvari printre noi.
Am înghițit în sec. Sincer, sincer, prima dată mi-a venit ce-i firesc. Voiam să neg. Mi-am revenit rapid. I-am spus apoi că și noi avem lacune. Suntem oameni ca toți ceilalți. Și copiii noștri fac tâmpenii. Uneori cu acordul părinților, alteori pe ascuns. I-am spus că pruncii noștri merg la aceleași școli, trolează aceleași clipuri pe tiktok, urmăresc aceleași vedete drogate pe instagram. Am vrea să nu fie așa, dar asta e realitatea.
Eu cred că satana ne urăște pe toți, dar pe familiile slujitorilor îi are în capul listei. După ultimele două știri mă apucă groaza, deși nu ar trebui. Nu trebuie să ne obișnuim cu răul, cu păcatul, dar dracu stă la pândă. Nu suntem scutiți de ispite. E la ușă nemernicul acestei lumi. Știe că mai are puțin și face ravagii.
La post, la rugăciune și la Biblie, dragi frați și surori. Nu, nu trebuie să trăim cu frică știind că Cel ce este cu noi e mai tare decât cel ce este în lume, dar să fim cu mare băgare de seamă.
Sali Sabri
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
