DEVOTIONALEEDITORIALE

Ascultare cu răbdare=binecuvântare!

Oare cât de aproape e victoria? Uneori atât de aproape că o poți atinge. De cele mai multe ori așa de aproape că ne-ar auzi șoptitul. Și atunci de ce renunțăm? De ce renunțăm la a mai lupta cu firea, cu gândurile? De ce renunțăm la ascultare când izbăvirea în urma ascultării este așa de aproape?
Asta a fost și durerea din inima Domnului (îmi imaginez) atunci spune: „O! de M-ar asculta poporul Meu, de ar umbla în căile Mele!” (Psalmul 81). Este frustrarea Celui care vede toată imaginea și știe că izbăvirea ar fi așa de aproape, că ascultarea este gata, gata să producă rezultatele așteptate, dar poporul se oprește.
Trăim într-o eră în care prea vrem să le știm pe toate! „Bine, bine, Doamne, dar dacă fac asta ce răsplată primesc!?” Adică, vrem să știm și ce și cât trebuie să ascultăm, dar și ce profit ne va aduce ascultarea. Ei bine, dacă lucrurile ar fi așa, acțiunea noastră nu s-ar mai numi ascultare, ci eficiență sau pragmatism. Ascultarea ne eliberează de idolul eului. Ascultarea ne poziționează pe tărâmul victoriei. Ascultarea ne scapă de stresul propriului egoism. Ascultarea este elementul care aduce victoria. Dar nu orice fel de ascultare, ci aceea care ne pune picioarele să umble pe căile Domnului. De aceea, citește Scriptura ca să poți deosebi vocea Domnului de alte voci, ca să știi de Cine asculți.
Ascultarea nu este altceva decât platforma care aduce binecuvântarea. Observați ce spune mai departe Domnul: „Într-o clipă aș înfrunta pe vrăjmașii lor, Mi-aș întoarce mâna împotriva potrivnicilor lor.” Putem înțelege că de multe ori ratăm victoria asupra circumstanțelor sau o amânăm, nu pentru că Domnul nu vrea să ne dea victoria, ci pentru nu vrem să renunțăm la neascultarea noastră. Deci, cât este de aproape victoria? Atât de aproape cât este de rapidă ascultarea noastră.
Cât de grabnic sunt să ascult împlinind mandatul Lui pentru noi de a fi martori ai Lui? De a fi ucenici ai Lui? Cât de grabnic și interesat sunt să-mi înțeleg rostul în Împărăția lui Dumnezeu și să încep să trăiesc împlinind acel scop? Cât de mult mai privim viața noastră ca având rost, scop și sens doar în măsura în care împlinește scopurile Împărăției Lui și nu scopurile și planurile noastre? Domnul are binecuvântări, abilități și daruri pe acest tărâm al ascultării noastre de El, în aceste limite ale ascultării. Să ascultăm cu răbdare, izbăvirea și binecuvântarea Lui sunt pe drum!

ADMIN

Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Related Articles

Lasă un răspuns

Back to top button
%d blogeri au apreciat: