Ne cunoastem de multi ani cu personalitati marcante din miscarea pentru familie si valori din Europa. Una dintre ele e Robert Clarke, avocat al grupului de avocati crestini Alliance Defending Freedom (ADF). Robert a si locuit pentru o vreme in Romania, la Oradea, fiind interesat sa cunoasca mai indeaproape miscarea crestina din Romania. Am pastrat legatura si cu colegii lui din ADF si ne bucuram de succesele lor in Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cit si in Curtea Suprema a Statelor Unite, privind protejarea valorilor.
Cu citeva saptamini in urma Robert Clarke a publicat o sinteza a citorva cazuri pe rol la CEDO care implica incalcarea drepturilor parentale, inclusiv Cazul Bodnariu. Articolul a fost publicat in engleza pentru publicatia americana online Public Discourse: https://www.thepublicdiscourse.com/2019/10/57789/. Colegii nostri de la Cultura Vietii au tradus articolului lui Robert Clarke in romaneste, fiind deja publicat pe portalul lor pe 28 octombrie, 2019: http://www.culturavietii.ro/2019/10/28/barnevernet-ul-norvegian-si-viitorul-drepturilor-parentale-de-robert-clarke/
Republicam si noi comentariul lui Clarke azi. Titlul lui e Barnevernet-ul norvegian și viitorul drepturilor parentale (de Robert Clarke)
Introducere
Cei care subminează familia atacă fundamentul societății noastre, sursă a bogăției și diversității sale. Trebuie să ne păzim de cei pentru care ispita puterii oferă posibilitatea de a-și forța viziunea utopică asupra generației viitoare prin îndepărtarea părinților și, în cele din urmă, deconstrucția familiei.
În ultimele săptămâni, autoritățile norvegiene au preluat custodia a trei copii americani de la părinții lor creștini. Natalya Shutakova, cetățean american, și soțul ei, lituanianul Zigintas Aleksandravicius, au voie să-și viziteze copiii doar de trei ori pe an. Din păcate, acest lucru nu este prea șocant pentru cei care s-au ocupat de apărarea drepturilor părinților în Europa.
Pare remarcabil faptul că acest lucru se poate întâmpla într-o țară care se poziționează ca una de vârf în protejarea drepturilor omului. Prin Agenția de Cooperare pentru Dezvoltare, Norvegia alocă peste 400 de milioane de dolari pe an domeniilor prioritare, inclusiv protecției drepturilor omului. Prin urmare, este ironic că, în ciuda eforturilor publice pe care le face, a ieșit la iveală o încălcare a drepturilor omului pe care mai degrabă ar fi păstrat-o ascunsă.
Cazul familiei Bodnariu
Într-un fel, povestea începe în 2015, cu foarte mediatizata luare a celor cinci copii din familia Bodnariu – cu vârste de la nouă ani la doar trei luni – de către Barnevernet, agenția norvegiană de protecție a copilului. Primul lucru pe care părinții l-au văzut a fost sosirea a două mașini negre la locuința lor. Un asistent social le-a spus că fiicele lor au fost luate direct de la școală în custodia de urgență a statului și că părinții trebuie să vină la secția de poliție pentru a răspunde la întrebări. Tot atunci, au fost luați și cei doi fii mai mari.
A doua zi, mașinile negre au apărut din nou, pentru a-l lua pe bebeluș. A existat o acuzație de pedeapsă corporală (ilegală în Norvegia), dar mai mult, infracțiunea părinților a părut să fie căutarea unei educații în conformitate cu credința lor creștină. Îngrijorarea [autorităților] privea modul în care părinții considerau că Dumnezeu pedepsește păcatul. Potrivit familiei, aceasta a fost și preocuparea ridicată inițial în atenția Barnevernet de către directorul școlii unde învățau fetele Bodnariu. Ideea că un astfel de element esențial al credinței creștine a fost fie și în parte motivul pentru care Barnevernet a năvălit pe porțile școlii a determinat proteste în fața a zeci de ambasade ale Norvegiei din întreaga lume, de la Barcelona la Washington.
Acest scandal i-a încurajat și pe alții să vorbească. La ADF International, am fost aproape copleșiți de numărul de persoane care ne-au relatat cazuri similare. După investigații, am căpătat convingerea că dosarul Bodnariu era unul simptomatic pentru problemele grave legate de funcționarea Barnevernet.
Până la acest moment, la nivel internațional, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins, de rutină, cauzele împotriva Norvegiei referitoare la Barnevernet, iar această cale de atac părea să fi fost închisă. A trebuit să săpăm adânc și să punem întrebări dure. Am furnizat informații unui număr de parlamentari membri în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Adunarea a preluat problema și a întocmit un raport detaliat. Raportorul a călătorit în Norvegia și s-a întâlnit cu înalți oficiali și membri ai Parlamentului norvegian. În final, raportul a fost votat și adoptat în plenul Adunării Parlamentare.
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
