Reclame
ULTIMELE STIRI

Sora mai mică și mai sadică a Barnevernet i-a luat copiii. Calvarul din Finlanda


Despre Barnevernet, sistemul norvegian de protecție a copiilor, și despre abuzurile lui s-au scris milioane de articole. Și în România s-a scris mult, mai ales în urmă cu câțiva ani, când a „explodat“ cazul familiei Bodnariu. În Finlanda funcționează un sistem abuziv similar

Camelia Smicală este o româncă ce a căzut, din păcate, victima acestui sistem finlandez. Și, mai ales, au de suferit copiii ei, de care a fost despărțită în mod brutal, iar toate intervențiile sale la autorități au fost în zadar. „România liberă“ vă prezintă în continuare coșmarul prin care a trecut femeia în ultimii ani, relatat chiar de ea, într-un interviu acordat pe Aeroportul Otopeni.

RL: Pentru ce motiv v-au luat copiii? Ce acuzații vi se aduc?

Camelia Smicală: Prima dată când i-au luat, în 2015, a fost o hotărâre judecătorească dată fără proces, fără să fiu ascultată, fără să fiu măcar anunțată de acea hotărâre judecătorească, pe baza spuselor fostului meu soț că aș vrea să fug cu copiii în România, ceea ce nu era adevărat. Copiii au fost înapoiați în decembrie 2015. Acel judecător care a dat acea decizie și-a anulat în 2016 propria decizie, dar în 2016 au luat din nou copiii, ne-au acuzat că avem o relație afectivă prea strânsă și care ar fi dovada alienării parentale. A doua oară, copiii au fost luați din fața clasei, cu poliția, ca niște infractori periculoși.

Care sunt condițiile de detenție a copiilor și la ce presiuni sunt supuși?

Copiii au fost izolați complet. Deci au fost duși în două centre diferite, au fost izolați de familie, de școală. Școala copiilor a ripostat foarte vehement, au făcut plângeri peste plângeri. Ca urmare, copiii au fost puși în două școli diferite. La început, în primul an și jumătate, vedeam copiii numai o dată pe lună, sub supraveghere, o oră și jumătate, nu aveau voie să vorbească la telefon cu nimeni, ambasadorului României i s-a interzis să vadă copiii, i s-a explicat că nu este în interesul copiilor acest lucru. La început și episcopului Macarie i s-a interzis, din același motiv. I s-a permis doar o dată să vadă copiii. În momentul de față, în urma presiunilor pe care le-au făcut România și oamenii, cărora le mulțumim, copiii au voie să vină acasă o dată la trei săptămâni, câte trei ore, iar cu Mihai am voie să vorbesc la telefon zilnic. Copiii nu au avut voie la biserică timp de doi ani de zile. Copiii au fost în primul rând amenințați că, dacă se revoltă, vor fi duși la 800 km distanță și că nu mă vor mai vedea. Deci asta a fost amenințarea cea mai gravă pentru copii. La un moment dat, lui Mihai i se spunea că ar avea o boală psihică. În momentul în care am reacționat vehement s-au retras, dar și în ziua de astăzi, probabil, copiilor li se spune că, dacă fac un pas greșit, nu mă vor mai vedea. Maria, cel puțin, este foarte speriată.

Cum sunt pedepsiți copiii care protestează?

N-am văzut camerele – acum am văzut la Mihai când îmi pune pe WhatsApp, dar am văzut în casele de copii celule, ca la pușcărie, deci cu ciment pe jos, fără niciun fel de mobilă, cu o ușiță, deci mai rău ca la pușcărie, nu era nici pat. Am întrebat ce rost au acele camere, mi s-a răspuns: „În momentul în care copiii protestează sunt băgați acolo“.

 

Copilul este ținut ostatic

Deși a împlinit vârsta de 12 ani și, conform legii finlandeze, copilul poate alege cu cine vrea să stea, Mihai este ținut în continuare ostatic.

Mihai a împlinit anul acesta 12 ani; conform legii finlandeze, are dreptul să decidă unde va locui, dar deocamdată nimeni nu l-a întrebat. Aceeași lege finlandeză spune că toți copiii trebuie ascultați, indiferent de vârstă, dar acest lucru nu se întâmplă.

Câți copii sunt închiși în aceste case și care sunt motivele pentru care ți se poate lua un copil?

Sunt 26.000 de copii care sunt luați din familii, după statisticile oficiale, de cele mai multe ori pe motive puerile. Victime ușoare sunt mamele singure și cei care au dublă cetățenie sau care au venit din altă țară. Motive pentru care ți se pot lua copiii: că nu știi să faci o anumită mâncare. Am vorbit cu multe mame finlandeze care mi-au cerut ajutorul, au văzut campania de presă pe care am făcut-o și au spus că nu au nicio șansă și au cerut efectiv ajutorul României.

De ce nu se revoltă poporul finlandez?

Este altă cultură, dar nu s-au revoltat la timp. Acum nu prea mai au ce face. În momentul în care te revolți, ieși în stradă, vine poliția și te ia. Există o cenzură teribilă, inclusiv a presei, în Finlanda.

Ce se urmărește prin implementarea acestui „program de protecție a copilului“? Copiii sunt ai statului?

Probabil că la nivel cel puțin european se urmărește distrugerea familiei. Familia este celula societății, în momentul în care o distrugi, cresc, ies niște adulți care sunt labili psihic, ușor de manipulat. Probabil că se urmărește și manipularea populației prin frică. Eu așa văd. În primul rând propaganda aceasta agresivă pentru educația sexuală precoce, pentru pedofilie, pentru niște chestii care, părerea mea, nu sunt normale demonstrează că este un plan foarte bine pus la punct, deci copiii sunt ai statului. Cel puțin în țările nordice. Părinții nu prea mai au nicio putere. În Finlanda, nici profesorii nu mai au nicio putere. În momentul în care, să vă dau un exemplu, refuzi o vaccinare sau refuzi educația sexuală, pur și simplu ți se iau copiii.

Ce presiuni s-au făcut asupra dumneavoastră?

În momentul în care am pornit campania de presă, deci eu am dus lupta asta din momentul în care m-am căsătorit. În 2007 am fost duși la o casă de siguranță. Dar n-am făcut publică, m-am luptat cât am putut până în 2015, când n-am mai avut altă soluție decât să apelez la ajutorul presei. Din acel moment în care ambasadoarea Finlandei la București a fost chemată în Parlamentul României, a doua zi eu fiind la serviciu, cineva mi-a turnat benzină prin radiatorul din față cu presiune în mașină, în motorul mașinii, și au turnat-o atât de bine încât a intrat în instalația electrică, deci puteam să sar în aer în orice moment. Poliția a cercetat, a spus că, într-adevăr, este clar că a fost cu intenție, dar nu poate fi găsit făptașul deoarece nu erau camere de luat vederi. Ăsta a fost răspunsul poliției. Vă spun ce scrie în răspunsul poliției. Am fost amenințată nonstop că dacă mai ies în presă nu-mi voi mai vedea copiii, la fel și copiii. Am fost nevoită să-mi găsesc un loc de muncă în alt oraș deoarece în orașul în care locuiesc nu am mai fost primită nicăieri. Astfel încât sunt nevoită să fac naveta 160 km în fiecare zi.

 

40.000 de euro amendă

Care sunt consecințele acțiunilor dvs. pentru eliberarea copiilor și de ce ați fost condamnată la închisoare?

M-au adus la faliment. Am primit, de exemplu, în jur de 40.000 de euro amendă penală pe motiv că tatăl copiilor a amenințat copiii cu înecul la întâlnirile sub supraveghere, deci a spus clar în mod repetat – copiii trebuie băgați cu capul sub apă până imploră milă. Supraveghetorii au făcut plângere la poliție, la social nimeni nu a reacționat, iar judecătorul m-a condamnat pe mine, pe motiv că nu-l interesează de ce tatăl nu și-a văzut copiii. Tatăl copiilor mi-a deschis 60 de procese, el nu are niciun venit, primește avocat din oficiu, astfel încât în ziua de azi muncesc și fac naveta 160 km pe zi, în cea mai mare parte să plătesc datoriile din instanțe. În plus, am fost și condamnată. În 2015, când mi-au fost luați copiii, deci acea hotărâre judecătorească dată fără proces, fără să fiu anunțată, a doua zi au venit trei executori judecătorești care nu m-au anunțat despre acea hotărâre judecătorească, pur și simplu ne-au maltratat – videoul a circulat în toată lumea – au furat copiii. Vreau să spun: conform legii finlandeze, doar poliția are voie să pună mâna pe tine, deci ei nu aveau voie să ne atingă cu un deget. Copiii au sunat la 112 atunci, în momentul în care a venit poliția, au înșfăcat copiii și au șters-o din fața poliției. Și eu am făcut plângere împotriva lor, poliția a cercetat – este un dosar de 200 de pagini în care îi incriminează, dar procurorul și judecătorii m-au condamnat pe mine. Împotriva probelor, împotriva declarațiilor martorilor, fără a se lua în considerare decât declarațiile acelor executori judecătorești. Doar pe baza spuselor lor, fără nicio dovadă. Deci am fost condamnată la șase luni cu suspendare, plus amendă de vreo 15.000 de euro. Toată hotărârea judecătorească este bazată doar pe spusele executorilor judecătorești.

Care este starea copiilor?

citeste mai multe: https://romanialibera.ro/

Reclame
Banner filme Banner http://speranta.ro/
Despre ADMIN (20396 de articole)
Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: