Vești despre Abigail Mocan

ADMIN27 martie 2018

0 19 1 minute read

Bună dimineața,
Vineri. Dayhospital. Analize. Medicul ne anunță: „ambizone finish” – Abi, de fericire, sare în bratele mele. Ii zambesc și eu fericirii ei și o îmbrățișez; ea îmi șoptește la ureche: „încă puține zile pana la 100, scoatem cateterul, pot sa fac baie și sa mergem la mare”. Din respect pentru medic, o aprob pe Abi printr-o înclinare a capului. Doamna doctor asista și dumneaei la gesturile de fericire ale lui Abigail, ii acorda timp sa se bucure și continuam discuția despre medicamente. Ne reîntoarcem în salon și în timp ce ne adunam lucrurile sa plecam Abigail făcea planuri: „Ce am voie sa fac după 100 de zile? Mergem la mare, la gradina zoologica, vizitam catedrale, catacombe, mergem în tabăra…. Și dacă scoatem cateterul cum îmi va lua sânge la analiza, sper ca nu prin branula, doar știi ca nu mai am vene…..” Oftam în sinea mea și ma gândeam la ce minciuna sa inventez; ea îmi da sfaturi:” Le spui să-mi pună cateter cu ac, dacă nu vor doctorii de aici vorbești cu dl. Ritli, dar nu mai vreau branula”. O aprob și isi revine la fericirea de dinaintea problemei cu cateterul. A mai trecut o etapa. Sunt 87 zile de la transplant. Abigail se simte foarte bine, mănâncă, s-a mai înălțat, a început sa ia ușor în greutate, și e nerăbdătoare sa înceapă orele de pian.