ARTICOLUL ZILEIEDITORIALE

Teoria ca teoria dar tocmai ea ne omoara

In ultima perioada am avut ocazia sa aud aceasta zicala in repetate randuri tocmai de la scumpii nostri oratori care ne slujesc de la amvoane. De obicei aceasta fraza isi ia zborul de pe buzele lor chiar in introducere. Dupa ce isi dreg vocea emitand cateva interjectii care sa sublinieze gravitatea si seriozitatea mesajului care urmeaza, ei lanseaza pe orbita tocmai aceasta afirmatie care este in totala contradictie cu restul mesajului indiferent de tema abordata. Urechile noastre in stare perfecta de functionare aud : Teoria ca teoria dar practica ne omoara si apoi pe o durata de timp cuprinsa intre 10- 40 de minute  ochii nostrii il vad in acelasi punct fix – amvonul, nefacand nimic altceva decat sa predea teorie! Te-ai astepta sa ia un stergar si un vas cu apa si sa inceapa sa spele picioarele membrilor, sau sa franga painea si sa imparta vinul, sau sa faca coleta sau orice alta activitate practica!! Dar in schimb iti transmite teoria care din spusele lui nu este la fel de necesara, primordiala, importanta cum e practica. Oare ce se ascunde in spatele acestui nonsens? Sa fie lipsa pregatirii predicatorului scuzata de faptul ca teoria e secundara si daca tot nu e atat de valoroasa ca practica merge si cu ceva mai putin pregatit? Sau sa fie un alt mod de a spune: Lucrarea desfasurata de mine azi, aici este mai putin importanta decat lucrarea facuta de voi in cursul saptamanii in viata crestina cotidiana? Sau sa fie doar o simpla afirmatie introductiva care sa aiba priza la public si nimic mai mult? As incerca un alt raspuns dar inainte  ca acesta sa fie propus as vrea sa efectuam o reorientare a privirilor dinspre taberele ei predicatorii si noi ascultatorii inspre tabara in care ne aflam cu totii: Trupul Lui Hristos.
In ultima perioada de timp am ajuns sa constat cu tristete ca noi credinciosii am devenit devoratori de pragmatism Ne plac predicatorii practici, predicile practice, cartile si autorii practici, textele biblice practice pe scurt tot ce este practic. In antiteza acestui iubit de noi I LIKE avem un  respingator I DO NOT LIKE insotit de o alta lista : nu ne place teologia, nu ne plac cartile despre atributele lui Dumnezeu, nu ne plac carti despre trinitate, comentariile biblice nu sunt la mare cautare, nu ne plac predicile doctrinare, nu citim  scrierile parintilor bisericii, nu citim scrierile reformatorilor, nu citim toata biblia pentru ca noi suntem crestinii practici si colac peste pupaza suntem mandrii de asta!  De-as aplica eu teoria pe care o stiu deja spunem noi deseori. Cu tot respectul domnule 100% PRACTIC vreau sa te avertizez ca Biblia nu e doar o carte cu porunci si lucruri practice. In ea gasim proorocii, promisiuni, evenimente istorice, date, detalii, informatii , pe care Dumnezeu ti-le serveste pe tava spunandu-ti uneori un simplu ENJOY IT sau savureaza. Fii entuziasmat de modul meu de a lucra, bucura-te de aceasta stare de har in care ai intrat, bucura-te de identitatea pe care o ai in Mine, deschideti larg ochii mintii si ai inimii sa  sa explorezi adancimile harului oferit si ceea ce facem noi nu este nimic altceva decat sa fortam nota la maxim sa stoarcem din fiecare text cate o porunca sau cate ceva ce trebuie sa facem noi. De unde nu e nici Dumnezeu nu cere spune o alta zicala care se potriveste de minune in situatia discutata.
Tullian Tchividjian un scriitor si predicator american enunta in unul din mesajele sale urmatoarea formula care mi-a dat mult de gandit: IMPERATIV-INDICATIV= IMPOSIBIL. Noi nu putem niciodata sa ducem  viata practica cu care ne mandrim fara sa fim imbibati in indicativele bibliei indicative spre Hristos Dumnezu, Duhul Sfant, evanghelie, promisiuni identitatea noastra si toate celelalte. Nu putem aplica seminarii practice cu teme ca: relatii de prietenie cu persoane de sex opus, casnicia crestina, implicarea in lucrare, decizii majore in viata si asa mai departe, aruncand la spate indicativele crestine. Nu vreau sa promovez imaginea crestinului-soarec de biblioteca ce studiaza de dragul studiului ci vreau sa atac ignoranta care este permisa, promovata, apreciata in cercurile noastre de crestini. Domnul sa ne dea intelepciune sa sesizam lenea de a studia care se justifica printr-un pragmatism convenabil. Un pragmatism care ne hraneste ego-ul si ne ucide spiritul. Teoria ca teoria dar ea ne cam omoara. Poporul Meu piere din lipsă de cunostinta
editorial scris de Soldan Samuel

ADMIN

Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Related Articles

One Comment

Lasă un răspuns

Back to top button
%d blogeri au apreciat: