Cererile simple ale lui Dumnezeu sunt adesea piatră cu piatră zidite la cele mai mari binecuvântări ale vieții. Când Simon Petru a spus “da” la două solicitări mici a lui Hristos, toată misiunea lui s-a schimbat. De la pescar, la pescar de oameni.
O noapte de muncă neproductivă l-a lăsat fără nici o îndoială pe Petru obosit. Trudiseră toată noaptea, dar nu se aleseseră decât cu oboseală și năvoade încâlcite, iar faptul cel mai neplăcut era că toată lumea văzu-se lucrul acesta…
Însă cu toate acestea, el l-a primit de bunăvoie pe Isus la bord și apoi a împins barca puțin de la țărm, astfel încât Profesorul să aibă unde să stea iar cuvintele lui să fie auzite de către toată mulțimea.
Când Domnul a terminat de vorbit, El a spus pescarului cu experiență să depărteze corabia la apă mai adâncă și să arunce mrejele pentru pescuire. Petru deși știa că timpul pentru o captură bună a fost greșit, deoarece peștii în timpul zilei se dădeau la fund, el totuși a ascultat și a fost binecuvântat, nu cu una, ci cu două bărci pline de pește. Iar din ziua aceea viața lui Petru nu a mai fost niciodată la fel…
Adesea, binecuvântările mari a lui Dumnezeu rezultă din respectarea cererilor aparent nesemnificative. Deși am prefera ca El să ne ceară să efectuăm sarcini mari, care vor avea un impact unei mari mulțimi, ascultarea în cererile mici este terenul nostru de furnizare. Dacă refuzăm faptul de a efectua o cerință minoră, ce motiv Îi vom da să aibă încredere în noi pentru o responsabilitate mult mai importantă?
Dacă Petru ar fi refuzat să împrumute barca lui Isus, dacă ar fi refuzat să riște o expediție de pescuit în timpul zilei, dacă s-ar fi gândit că o fi știind Isus multe lucruri, dar la pescuit nu se pricepe nimeni mai bine decât el sau dacă s-ar fi gândit că cea mai anevoioasă călătorie e aceea care te poartă înapoi spre locul unde ai eșuat, Petru și-ar fi pierdut binecuvântarea de o captură mare de pește și de asemenea, posibilitatea cea mai mare de a fi ucenicul lui Isus.
Plimbându-se cu Dumnezeu în fiecare zi timp de trei ani, Petru a văzut multe. A asistat la minuni mult mai spectaculoase decât orice ar fi văzut în prima zi. Un bărbat orb primindu-și vederea, un Lazăr readus la viață, atâți infirmi tămăduiți, o furtună potolită și la îndemnul lui Isus chiar însuși Petru a mers pe apă.
Iar pasul curajos al ucenicului din barcă afară pe o mare furtunoasă a fost rezultatul unui “da” spus de fiecare dată când Dumnezeu a făcut o cerere mică…
Paul Burdeț – www.ciresarii.ro
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
