Frica este precum rugina care mănâncă fierul, sau cariile care slăbesc puterea lemnului, sau boala din vene care mănâncă globulele roșii. Frica devorează, sugrumă sufletul, blochează dezvoltarea, tulbură liniștea, declanșează boli, blochează apetitul pentru hrană, capacitatea de creație și stinge bucuria. Frica duce la izolarea celui captiv ei. Dureros este că indiferent de urmări, unora le place și sunt preocupați să cultive frică. “Frica de oameni este o capcană; dar oricine se încrede în Domnul, este protejat (de pericole).” Proverbe 29:25 BVA
“Destinul tău e să învingi
Când eşti căzut să te ridici
Destinul tău l-a scris cândva Isus
Numele tău de mult e scris
În cartea vieţii din Paradis
Destinul tău e cerul Său, să ştii.”
Dan Damian
Frica este starea care împarte lumea în două categorii: cei fricoși și cei care nu recunosc. În momente și situații speciale, frica se cuibărește în minte, iar odată infiltrată, greu mai poate fi eliminată, pe anumite căi. Un anumit gen de literatură, filme, muzică, știri, sau anturaj creează condiții, deschid poarta pentru ca frica să intre în mintea omului și să-și extindă aria de influență. Dar cheia, este la noi. Noi hotărâm cine rămâne afară și pe cine primim.
Dar noi suntem chemați să fim învingători. Avem mandat clar şi beneficiem de cele mai bune, clare și curate resurse. Ne uităm spre ce nu se poate vedea cu ochii de carne, credem fără să ne îndoim, suntem selectivi, avem scop și țintă precisă. Experiențele și resursele zilnice ne ajută, nu ne conduc, știrile ne mobilizează, iar literatura din care ne extragem învățătura și ne inspiră este BIBLIA. “Și voi n‑ați primit un duh de robie, ca să mai aveți frică, ci ați primit un duh de înfiere, prin care strigăm: “Ava!”, adică: “Tată!” Romani 8:15 EDCR
Petru Huțuțui
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
