„Una din dovezile existentei lui Dumnezeu este existenta oamenilor buni. Un gînditor ateu spunea că universul este un accident uriaş, datorat unei succesiuni infinite de întîmplări norocoase. Să presupunem că aceasta ar fi putut da naştere universului material. Nici o fiinţă raţională nu va accepta faptul că bunătatea, caracterul nobil, auto-dăruirea, iertarea, generozitatea sînt rezultatul întîlnirii întîmplătoare a unor particule elementare. Aruncă în aer simbolurile notelor muzicale: ele nu vor cădea la pămînt sub forma Simfoniei a noua de Beethoven. De ce s-ar angaja cineva în cea mai grea luptă – aceea de a deveni o fiintă umană bună – dacă el nu e decît o aglomerare întîmplătoare de molecule, care mîine se vor descompune şi despre care nimeni nu-şi va mai aduce vreodată aminte? Noi am fost destinaţi să fim buni, de aceea sînt unii buni: ei şi-au înţeles chemarea. Devino bun tu însuţi, după modelul Maestrului Divin, şi atunci viaţa ta va deveni o dovadă a existenţei lui Dumnezeu.” Voi sînteti arătati ca fiind epistola lui Hristos.” (2 Corinteni 3:3)
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
