Comunicat cazul Furdui: 6 decembrie 2021 – Haideți să ne rugăm, micuța Lea trebuie să se întoarcă la mama ei.

Un copil pe care sistemul german „de protecție” vrea să îl remodeleze pentru interesul altora
Uitându-mă peste fotografiile mai vechi cu nepoata mea, Lea-Veronica, m-am gândit ce copil minunat este.
După o sarcină grea, cu complicații medicale acest copil a venit ca o mare minune.
A fost un dar special deoarece este al șaptelea copil în familie, iar mama a fost și ea al șaptelea copil în familie. De aceea, pe lângă numele Lea, poartă și numele bunicii, Veronica.
Pe una din fotografii, de la începutul anului 2021, Camelia a scris „Dorința cea mare e ca în 2021 să se vadă cele două Veronici”. Credea că doar pandemia le stă în cale. Nu știa că un prădător uriaș, cu gheare ascuțite, se pregătea de atac.
Un copil crescut frumos, cu dragoste, vesel, îngrijit și cu abilități deosebite urma să fie trecut întâi prin trauma despărțirii de orice persoană de atașament, în special de atașamentul față de mamă, cu scopul de a fi apoi remodelat. Planul era ca acest copil fraged să se atașeze de alte persoane care îl îngrijesc pentru bani, să se atașeze de o mamă surogat, o femeie care nu i-a simțit primele mișcări de când era în burtică, nu i-a cântat și nu a iubit-o din prima clipă. Nici nu o va iubi vreodată ca o mamă.
Mama care i-a dat viață și familia în care s-a dezvoltat acest copil minunat până la vârsta de 1 an și 3 luni, trebuie să privească neputincioasă cum oameni cu interese meschine, care au titluri de specialiști de tot felul, dar cu o ideologie marxistă spun acum „acest copil s-a dezvoltat de când este la noi”.
Ei habar nu au de câtă bogăție emoțională și spirituală se bucura acest copil iubit într-o familie mare. Nici nu au habar cât de repede învață un copil mai mic abilități de la frații mai mari. Cei care au trăit sau au citit, știu că un copil învață mult mai repede de la alți copii decât de la adulți. Dar marii habarniști de la Jugendamt se miră ca niște oameni fără minte cum de fetița asta știe multe lucruri și are o voință puternică. De exemplu, ea vrea să scoată rufele din coș. Când era acasă se supăra dacă mama nu aștepta cu întinsul rufelor până nu îi dădea ea câte una să o pună pe sârmă. Îi plăcea muzica și era încântată să creeze ea propriile „melodii”. Se uita la surorile mai mari și dorea și ea să pună hainele în dulap așa cum fac ele. Datorită fraților mai mari a avut parte de atâția stimuli, cât nu va avea niciodată un copil crescut singur la părinți. Aceasta este bogăția familiilor numeroase. Nu, nu este un dezavantaj, este o mare bogăție. Doar cei care o crescut într-o familie numeroasă știu aceste lucruri.
Acum niște străini cu o gândire îngustă se bucură de Lea și în același timp se miră cum de un copil dintr-o familie mare poate fi așa dezvoltat. În același timp, sunt bucuroși că au găsit o pradă bună pe care să o poată exploata.
Sper din toată inima ca Dumnezeu va proteja acest copil și nu-l va lăsa să fie distrus de Jugendamt. Haideți să ne rugăm, micuța Lea trebuie să se întoarcă la mama ei.