DEVOTIONALE

Duhul de ipocrizie – de Nicolae Geantă

Dacă păcatul împotriva Duhului Sfânt este unul de moarte – care produce cadavre spirituale, ipocrizia este o moarte clinică. Ea produce morți ce merg chiar la biserică cu buletinul la piept. Ca Anania și Safira. cel mai aspru condamnați dintre primii creștini.

Ani de zile am crezut că Anania și Safira au fost mincinoși. Dar anul acesta am înțeles că ei au fost ipocriți. Ipocrizia, sau fățărnicia, nu este doar o deformare sufletească, ci este o virtute simulată. Nu doar patimile sunt păcate, ci și virtuțile simulate. Ipocrizia lui Anania și a Safirei nu a fost lăcomia, ci simularea unei generozități. Indivizii au dorit să-și arate fața pe care nu o aveau. Căci ipocrizia asta este: trăiești de la distanță ceea ce nu ești. Ipocritul se scaldă-n păcat iar în mintea sa se simte curat.

Ipocrizia, din latinescul hypocrises, este un joc de rol, un teatru. Ieftin. Cu mască. Vorba lui Iorga, un ipocrit are două fețe și niciun obraz. Din pricina aceasta e mult mai periculos decât mincinosul. Mincinosul trădează adevărul, dar ipocritul trădează propriile sale convingeri. Iuda a trădat pentru arginți, dar Anania a trădat pentru imagine. Pentru imaginea lui. Mai mult, la un ipocrit elementul care este trădat nu e nici gândul, nici intenția. Ci credința.

Ipocrizia e o viclenie cu satisfacție. Ipocritul e acel om ce te sărută, te îmbrățișează, îți vorbește pios, cu aer de sfânt. Dar după îmbrățișare te trezești plini de răni. Iar urmele sărutului ustură. Din nefericire am pățit-o destul de des…

Anania și Safira, ca și toți ipocriții, au crezut că înșeală pe ceilalții. Dar și-au furat singuri căciula. Păcatul lor a primit cea mai aspră pedeapsă. Greșeala lor a fost un refuz de a se conforma voii lui Dumnezeu.

Fugiți până vă rupeți teneșii când vă apucă duhul de ipocriziei! Pentru că ipocrizia îmbracă inima în haină de iad. Înțelegeți acum de ce în veșnicie când Domnul a întâlnit forțând ușa Raiului un grup de ipocriți (pastori falși, prooroci falși, teologi falși, vindecători falși, creștini prefăcuți, „sfinți” bigoți și o droaie de Ananii și Safire) le-a închis ușa în nas exclamând: „Niciodată nu v-am cunoscut!”

Nu trăiți sfințenia de la distanță! Vă transformați în ipocriți. În închinătorii diavolului. Doar el are distanță între vorbe și fapte!

Nicolae Geantă

ADMIN

Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Related Articles

Lasă un răspuns

Back to top button
%d blogeri au apreciat: