DEVOTIONALEEDITORIALE

Ar fi Iisus dezamăgit de biserică?

Încrederea românilor în instituţia bisericii, cu mici fluctuaţii, se află pe un trend negativ. Dacă după Revoluţie încrederea oamenilor în biserică era de peste 90%, în anul 2011 ajunsese la 81,9%, pentru ca în anul 2017 să atingă un prag de 50,6%.

Conform directorului IMAS[1], Alin Teodorescu, 2017 reprezintă anul în care încrederea românilor în biserică a scăzut pentru prima dată sub 50%. Potrivit celui mai recent sondaj IRES pe tema aceasta, biserica a câștigat capital de încredere, care totuși nu depășește 61%. Trendul fluctuant, dar descrescător este în tonul spiritului occidental.

Disonanţa dintre vorbele reprezentanţilor bisericii și faptele lor, crizele de imagine cauzate de scandalurile sexuale, tolerarea păcatului, neasumarea greșelilor și ascunderea lor, simonia ca interpretare a vânzării celor sfinte pe bani sunt câteva dintre motivele invocate de oamenii care își declară dezamăgirea faţă de biserică.

Dialectica tainică a sufletului uman, care așază, pe de o parte, așteptările lui de la biserică și, pe de altă parte, realitatea, mărește prăpastia dintre acestea. Dacă omul, o fiinţă creată, limitată și la rândul ei păcătoasă, este dezamăgit când privește la biserică, ce simte oare Iisus astăzi când privește la ea? Dacă nu poate împlini nici măcar așteptările multora dintre oameni, poate biserica să se ridice la înălţimea așteptărilor lui Dumnezeu?

Iisus nu are așteptări de la biserica Sa

Resemnarea a devenit un mecanism de apărare în faţa provocărilor și dezamăgirilor cotidiene. Anestezia spiritului uman în ce privește așteptările și năzuinţele lui ferește omul de suferinţa dezamăgirii. Nimeni nu ne poate înșela așteptările atâta timp cât nu le avem. Oare acest fenomen să cuprindă și raportarea lui Iisus la biserică? Cum L-am cataloga pe Iisus însă, dacă am afla că nu are nicio așteptare de la biserica Sa?

Dezamăgirea este răspunsul personal și interior al omului la factorii care determină eșecul.

Din această perspectivă, nimeni nu poate declanșa dezamăgirea în vreun semen, ci întotdeauna responsabilitatea este a celui dezamăgit. Într-un sens limitativ, dezamăgirea este recunoașterea eșecului de a interpreta corect realitatea și de a o prevedea sau determina. Iisus Hristos este Dumnezeu, adică superlativul a tot ce e bun în univers. El nu este doar înţelept, ci și atotcunoscător. Biblia declară: „Amintiţi-vă lucrurile de la început, acelea din vechime, căci Eu sunt Dumnezeu, nu este altul! Eu sunt Dumnezeu, nu este altul ca Mine! Eu fac cunoscut mai dinainte sfârșitul și, din vremuri străvechi, descopăr lucrurile care încă nu s-au întâmplat” (Isaia 46:9-10, NTR). Din această perspectivă nu are Dumnezeu așteptări de la biserica Sa care să-I determine dezamăgirea; nu pentru că nu ar crede în ea și nici din pricina unui mecanism de apărare, ci pentru că El cunoaște viitorul. Citeste mai mult

ADMIN

Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Related Articles

Lasă un răspuns

Back to top button
%d blogeri au apreciat: