EDITORIALE

Petru Huțuțui: DAR NU MI-E RUȘINE…

Dacă veștile care ne parvin sunt reale, înseamnă că s-a produs un mare derapaj care ne pune pe gânduri. „Pe scaunul de judecată stă răutatea; iar pe tronul dreptății se așează nedreptatea“ (Oratorul‬ ‭3:16-17‬ ‭BVA). Asta pentru că sinele face pârjol în jur: ceilalți devin adversari, iar viața e trăită ca o mare ocazie pentru un cult egolatru. Îngrijorător este faptul că tratamentele de vindecare pentru aceste boli sunt foarte rare.În această paradigmă sunt de vină alții, ceilalți, țara, veacul, soarta, dar niciodată noi.

„Voi, ce n-aţi avut, în lume, bucurii şi mângâiere;

Voi, ce-aţi plâns atâta vreme, în necaz şi în durere;

Voi, ce lumea va urăşte şi vă vinde ca pe El,

N-aveţi frică, n-aveţi teamă, nu vă ruşinaţi defel!“

Constant primim vești ofensatoare cu privire la convingerile personale și la credința autentică în Dumnezeu, prioritățile sunt inversate, iar sistemele de valori răsturnate. Aflăm că acum, în secolul XXI, în diferite locuri ale planetei, sunt uciși creștini cărora li se cere să renunțe la credința în Domnul Isus Hristos. Se promovează răul și incultura, iar binele este ignorat; cu toate acestea ne lăudam că suntem evlavioși, că adevărul ne aparține, continuând să călătorim fără busolă. „Prostia este pusă în multe funcții înalte, în timp ce aceia care au o bună reputație, ocupă funcții modeste“ (Oratorul‬ ‭10:5-7‬ ‭BVA).‬‬

Oameni cu diverse profesii convertiți la credință au lumea lor, preoții catehisiți sau artiștii expirați se pot reinventa, folosim internetul și mass-media pentru a fabrica vedete artificiale, alții sunt linșați mediatic, astfel înșelându-ne inconștient. Pe acest fond, atât succesul cât și insuccesul stimulează, inevitabil, vanitatea, anesteziind simțul deșertăciunii. O mare parte din acest hățiș al vieții are loc în cazul în care trăim pentru a impresiona, dar Adevărul ne face demni. „Mie nu mi-e rușine de Evanghelia [lui Hristos], fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede“ (Romani‬ ‭1:16‬ ‭EDCR)‬‬.

O formă perfidă a vanității se exprimă în convingerea că ea este, preponderent, viciul altora. În fapt, nimeni nu scapă de ea. Dar în tot acest timp, Cel ce merită să fie glorificat, așteaptă. Oricât am încerca să evităm, nu scăpăm de întrebarea următoare: ce se întâmplă cu noi? Răspunsul vine de sus: „cine este nedrept să fie nedrept și mai departe, cine este întinat să se întineze și mai departe, cine este drept să trăiască și mai departe în dreptate, iar cine este sfânt să se sfințească și mai departe! Eu vin curând, și răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui!“ (Apocalipsa‬ ‭22:11-12‬ ‭EDCR).

Petru Huțuțui pentru CrestinTotal.ro

ADMIN

Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Related Articles

Lasă un răspuns

Back to top button
%d blogeri au apreciat: