Reclame
ULTIMELE STIRI

Ușor-ușor, suveranitatea trece de la popor și reprezentanții lui aleși la Curțile de Justiție, inițial gândite ca garanți ai acestei suveranități


În vechile monarhii suveranitatea era a regelui și se funda pe voința lui Dumnezeu, al Cărui uns era regele și în fața Căruia răspundea acesta;

Ulterior, în republica modernă, suveranitatea emană de la popor, în numele căruia o exercită – mai bine sau mai prost – reprezentanții săi și în fața căruia acești reprezentanți răspund politic.

În prezent, o bună parte din suveranitate trece ușor-ușor, de facto, pe nesimțite, de la popor, către Curțile care aveau rolul de a fi garanții și paznicii legii fundamentale care confereau această suveranitate celui dintâi – constituții, tratate – fie că vorbim de tribunalele și curțile constituționale naționale, fie că vorbim de cele supra-statale: CEDO și Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

De când cu activismul judiciar și interpretarea „dinamică” a dreptului, aceste Curți tind să intre din ce în ce mai puternic în domeniul rezervat legiuitorului și executivului, adică al celor care exercită suveranitatea poporului și care răspund politic în fața acestuia.

Curțile constituționale nu sunt alese de popor și nu dau socoteală în fața nimănui. Asta reprezintă, pe de o parte, o garanție a independenței față de politic a judecătorilor care le compun; pe de altă parte, însă, ajunge să devină un instrument de uzurpare a suveranității poporului din momentul în care judecătorii încep să intre prin actele lor în teritoriul politicului, fie comportându-se ca un legislator pozitiv –de exemplu, când prin deciziile pe care le dau legiferează de facto, fie când cenzurează politicile guvernamentale sau parlamentare ca neconforme cu Constituția, dar în virtutea unei interpretări a acesteia care-i transformă înțelesul originar până într-acolo încât s-ar putea spune că, implicit, Curtea a înlocuit, de la sine putere și neîmputernicită de popor, vechea Constituție cu una nouă.

Rolul Curților este ca, în verificarea sau cenzurarea actelor de legiferare și politicilor curente ale parlamentului și guvernului, să aplice constituția națiunii așa cum este ea, iar nu să o schimbe fără mandat din partea cuiva și fără să răspundă pentru actul său de legiferare.
Rolul reprezentanților poporului (parlament și, indirect, guvern) este să exercite suveranitatea în numele acestuia, legiferând și punând în aplicare politici în limitele constituției, pentru care răspund politic în fața poporului.

Atunci când Curțile fie schimbă prin interpretare semnificația originară a normei constituționale, adică schimbă de facto constituția, pentru a bloca o lege sau act guvernamental pentru care legiuitorul sau guvernul a fost mandatat prin vot, fie dispun prin decizie legiferarea într-un anumit sens, intrând în sfera legiuitorului, în acel moment, fără a reprezenta pe cineva, fără mandat și fără a răspunde politic, pentru că nu sunt alese și nu vin la judecata poporului, Curțile trasează în mod suveran politicile și direcția unei țări exercitând suveranitatea în nume propriu.

De ce? Pentru că în felul descris, Curțile preiau de la cei care reprezintă legitim poporul din atributele suveranității (legiferare și guvernare) și le exercită fără mandat; în schimb, reprezentanții poporului sunt siliți să legifereze și să guverneze în albia impusă de Curți, deci punând în practică voința Curților mai mult decât voința celor pe care-i reprezintă, în condițiile în care ei vor răspunde, iar nu Curțile, în fața poporului.

Cu alte cuvinte, legislativul și executivul tind să ajungă în situația de a reprezenta doar de jure poporul, de facto punând, însă, în practică, politica Curților.

Curțile își impun viziunea lor prin intermediul deciziilor ce obligă legislativul și executivul să legifereze/acționeze într-un fel sau să se abțină de la a legifera/acționa cum și-au asumat conform mandatului primit de la alegători; în acest fel, Curțile se comportă, de facto, suveran, în timp ce poporul va trage la răspundere politică pe reprezentanții săi, dar a căror putere de reprezentare este limitată de deciziile Curților.

Poate că ce am expus mai sus vi se pare legitim și sună a controlul puterilor în stat, dar nu este așa.

Pentru ca tot ce am spus să fie legitim, trebuie să înlocuim „Curțile” cu „Constituția”.

Câtă vreme Constituția, legea fundamentală asumată de popor prin voința specific manifestată, este cea care cenzurează prin mâna Curților politicile și actele legislativului și executivului, adică actele și acțiunile reprezentanților poporului, totul este în regulă.

Când însă Curțile se autoînvestesc cu puterea de a interpreta înțelesul Constituției într-un mod diferit de cel originar (sub pretextul „evoluției dinamice” a societății, de exemplu), atunci ele o desființează și o înlocuiesc de facto și, din garante ale constituției, devin izvor de putere constituantă, din garante ale suveranității devin izvor de suveranitate.

Cu alte cuvinte, uzurpă suveranitatea poporului și și-o însușesc de pe o poziție monarhică, pentru că nu poporul le alege și nu poporul le împuternicește să ia deciziile pe care le adoptă.

citeste mai mult: http://stiripentruviata.ro/opinie-usor-usor-suveranitatea-trece-de-la-popor-si-reprezentantii-lui-alesi-la-curtile-de-justitie-initial-gandite-ca-garanti-ai-acestei-suveranitati/

Reclame
Banner filme Banner http://speranta.ro/
Despre ADMIN (20826 de articole)
Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: