EDITORIALE

Mărturia impresionantă a unui prieten al familiei Bodnariu

După ce i-au fost luați copiii, Marius și Ruth Bodnariu au primit mai multe avertismente din partea oficialilor norvegieni să înceteze să mai dea declarații presei. Am găsit, în schimb, un prieten al familiei care a fost de acord să ne dea mai multe amănunte în legătură cu ceea ce se întâmplă în Norvegia cu copiii imigranților.

Acesta a ținut să-și păstreze anonimatul pentru a nu avea și el soarta lui Marius Bodnariu, având în vedere faptul că locuiește în Norvegia și are și el copii. De altfel, acesta a menționat că intenționează să părăsească cât mai rapid această țară, speriat de ceea ce li s-a întâmplat soților Bodnariu. Iată mărturia acestui român:
–––––––––––––

„Îl cunosc pe Marius din copilărie și am ­amintiri haioase cu el dintr-o tabără în­ care am mers împreună. Mai târziu, am c­unoscut-o și pe Ruth, în perioada cât a ­lucrat în România, și mi s-a părut o per­soană foarte sensibilă. Când am aflat ce li s-a întâmplat, eram p­lecat de acasă de câteva zile și urma să­ mă întorc. Așteptam, mai ales, să îmi sal­ut copiii, iar pe cea mică să o iau în b­rațe și să ne bucurăm de revedere. Mi-am­ dat seama că pentru Marius și Ruth înto­arcerea acasă este una dureroasă pentru ­că nu mai au pe cine să ia în brațe. Chi­ar așa: ce organizație apără dreptul păr­inților de a-și lua copiii în brațe?
Din punctul meu de vedere, pentru că ­eu cred că cunosc cazul destul de bine, atunci când vine vorba de dreptul părinț­ilor, în Norvegia nu există democrație. O de­mocrație presupune că fiecare putere est­e cenzurată de o alta. În cazul nostru, p­uterea Barnevernet nu are nicio altă pute­re care să i se opună. Dacă minorii spun c­eva, atunci autoritățile statului iau măs­uri. Ce spun părinții nu prea contează. ­Asupra lor planează prezumția de vinovăție. Un copil a fos­t întrebat „cu ce te bate” fără să mai f­ie întrebat dacă este bătut. Acest servi­ciu care face un puternic deserviciu No­rvegiei este sprijinit de batalioane de „informatori” – majoritatea educatorilor­ îi trag de limbă pe copii despre ce se întâmplă acasă, așa că mulți părinți sta­u cu frica în sân.
Este interesant că în Norvegia, statul­ este de fapt un (s)TĂTUC care știe cum trebuie crescut un copil. Cu toate că Barnevernet, teoretic, intervine prin luarea­ copiilor doar în cazul unor abuzuri gra­ve, realitatea este că pentru motive puerile părinții pot rămâne fără copii. Ved­eți cazul recent al familiei de români c­u doi copii, dar și cazul unui copil de 9 l­uni cu părinți cehi, internat în spital ­cu o boală gravă din naștere, pe care Barnevernet vrea să îl ia din spital, punându­-i viața în pericol. Citește mai mult > http://www.diasporaro.com/

ADMIN

Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Related Articles

Lasă un răspuns

Back to top button
%d blogeri au apreciat: