Comerţ cu Hristosul

’’(…) vai de omul acela prin care este vândut Fiul omului. Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut.’’ Matei 26:24
Acesta este versetul biblic de care Dumnezeu S-a folosit azi ca să mă conştientizeze de o realitate tragică şi anume că şi eu pot fi un Iuda în orice moment al vieţii dacă nu veghez la umblarea mea.
Şi de data aceasta voi face vorbire despre regulă, nu despre excepţii, pentru că trebuie să recunoaştem că excepţiile au fost, sunt şi vor exista întotdeauna. Chiar şi în Scriptură avem câteva exemple de situaţii care au făcut excepţie de la regulă şi Dumnezeu a ales să acorde înţelegere şi îngăduinţă acelor persoane implicate direct în situaţiile respective. Iată, un exemplu este cel al lui David si al armatei lui când au mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului care într-o situaţie normală nu le-ar fi fost îngăduit să le mănânce şi ar fi fost nimiciţi de Dumnezeu dar în situaţia aceea limită Domnul arată îngăduinţă faţă de ei şi nu-i nimiceşte. De ce aşa, doar EL ştie.Toate răspunsurile le vom avea atunci când ne vom întâlni faţă-n faţă cu EL. Aşadar, în această prezentare voi vorbi despre acea categorie de creştini care nu se află în circumstanţe limită şi care au libertatea şi posibilitatea să aleagă între voia lui Dumnezeu şi voia lor sau a unor terţe persoane fără a fi supuşi unor presiuni sau chiar dacă există o oarecare doză de presiune asupra lor pot totuşi să aleagă voia lui Dumnezeu lăsând consecinţele în seama lui Dumnezeu încredinţaţi fiind deplin că EL le va răsplăti credincioşia faţă de poruncile Lui.
Citind versetul de mai sus mi-am dat seama că adunările evanghelice din vremea noastră colcăie de creştini care vând de bună voie şi nesiliţi de nimeni, în mod repetat, pe Fiul lui Dumnezeu. Dacă în vremea regimului comunist fraţii noştri au fost persecutaţi şi torturaţi cu scopul de-a fi determinaţi să renunţe la Hristos, să-L vândă pe Hristos, astăzi se întâmplă aidoma cum s-a întâmplat în zilele lui Pilat din Pont când Iuda a vândut pe Fiul omului de bună voie şi fără ca măcar să-i ceară cineva acest lucru. Te întrebi cum vine asta, cum adică ? Iată cum. Probabil că ai o afacere proprie şi ca s-o păstrezi şi ca să-ţi meargă bine eşti dispus să faci compromisuri şi şmecherii care ţi se par normale pentru că toată lumea procedează la fel. Să ai un bussines al tău nu este un lucru rău în sine. Rău este atunci când goana după a aduna cât mai mult îţi ocupă tot timpul, îţi ocupă gândirea şi pune stăpânire pe inima ta şi astfel ajungi, fără ca măcar să-ţi dai seama pentru că n-ai vegheat, să-L vinzi pe Fiul lui Dumnezeu pentru gunoaiele acestei lumi, cum le numea Pavel. Răul intervine atunci când pârghiile prin care-ţi obţii existenţa contravin normelor stabilite de Dumnezeu şi când nu te mulţumeşti cu cât ai ci vrei tot mai mult . Acelaşi lucru se poate întâmpla şi dacă eşti un simplu angajat; şi am văzut situaţii, nu doar una. Amintiţi-vă că la începutul anilor `90 auzeam că în Occident oamenii lucrează de bună voie în ziua a 7-a a săptămânii pentru că sunt plătiţi dublu. Ne miram pe-atunci de asemenea oameni şi vorbeam între noi despre lipsa lor de frică sfântă de Dumnezeu şi clătinam din cap. Ei bine, iată că a venit vremea şi la noi şi de câţiva ani buni îl tot vindem pe Hristos pentru câţiva arginţi în plus la salar şi facem asta de bună voie şi ni se pare ceva normal şi tupeul merge până acolo că nu avem nici un pic de ruşine sau de remuşcare că în ziua Domnului în loc să fim în casa lui Dumnezeu să-L slujim pe El ne aflăm la locul de muncă adunând câţiva arginţi în plus la salar. Uite-aşa Doamne Isuse Te vindem noi pe Tine în vremuri de libertate exact cum a făcut şi Iuda. Dumnezeu nu-şi adaptează poruncile în funcţie de vremurile în care trăim. În EL nu există spirit de turmă, adică încotro merg cei mai mulţi aşa îşi modelează El poruncile. Nu. Dumnezeu rămâne neschimbat şi EL ne va judeca după standardele Lui nu după ale noastre. Dumnezeu a binecuvântat ziua a 7-a şi a sfinţit-o pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise şi o făcuse (genesa 2:3). Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci lucrul tău. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici robul tău, nici roaba ta, nici viţa ta, nici străinul care este în casa ta (genesa 20:9-10). Probabil că tu personal nu lucrezi în ziua a şaptea dar angajaţii tăi sunt acolo de fiecare dată. În baza Scripturii îţi spun că ori lucrezi tu personal ori lucrează angajaţii tăi în ziua aceasta tot păcat este. Citeşte cu atenţie ce zice Domnul: …să nu faci nici o lucrare în ea nici tu,…nici robul tău, nici roaba ta…(genesa 20:10). Poţi înlocui cuvântul rob/roabă cu termenul actual de angajat/angajată. Aşa se face că şi tu îl vinzi pe Fiul omului pentru câţiva arginţi în plus pe care-i câştigi în ziua a şaptea.
Dacă în regimul de tristă amintire creştinii erau ameninţaţi că-şi vor pierde viaţa, sau funcţii, sau alte facilităţi dacă nu renunţă la Hristos şi nu puţini au fost torturaţi pentru a fi determinaţi s-o facă şi de asemenea nu puţini sunt cei care şi-au păstrat verticalitatea şi n-au renunţat la Hristosul lor atât de preţios şi scump, ameninţări există şi azi dar sunt de altă natură. Azi nu ne mai închide nimeni pentru că suntem creştini dar în schimb suntem prinşi în capcana proprie a lăcomiei şi a dorinţei de-a aduna tot mai mult, sau suntem prizonierii fricii de oameni. Auziţi cum a fost cineva ameninţat la locul de muncă: „dacă nu vii duminica la lucru nu vei primi concediu nici medical nici de odihnă, de nici un fel.” Bineînţeles că persoana ameninţată temându-se mai mult de oameni decât de Dumnezeu n-a stat prea mult pe gânduri şi cu nonşalanţă şi cu un tupeu uluitor a zis: „bine, astea-s vremurile, trebuie să mă conformez.” Iată cu câtă uşurinţă a ales nişte arginţi în plus în schimbul lui Hristos. Doamne iartă-ne şi ai milă de noi.
Din punctul meu de vedere sunt trei cauze care stau la baza acestui comerţ. O cauză, şi cea mai răspândită, este LĂCOMIA de-a avea cât mai mult, de-a aduna iar şi iar. Lăcomia degenerează, fără doar şi poate, în iubirea de bani care este o închinare la idoli. Aceasta este rădăcina tuturor relelor. Faptele firii pământeşti sunt preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, închinarea la idoli, vrăjbile, etc. Cei ce fac astfel de lucruri nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu. Ştiţi bine că nici un curvar, nici un stricat, nici un lacom de avere, care este un închinător la idoli, n-are parte de moştenire în Împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu (efeseni 5:5).
O altă cauză este FRICA de oameni în detrimentul fricii sfinte de Dumnezeu. Domnul Isus a spus să nu ne temem de cei ce ucid trupul, dar cari nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Celce poate să piardă şi sufletul şi trupul în gheenă (matei 10:28). În zilele pe care le trăim în România nu se pune problema să fim omorâţi pentru credinţa noastră şi tocmai de aceea, cu atât mai mult că nu avem motive să ne temem de cei ce ucid trupul, ne temem atunci de şeful sau de şefa că nu ne dă un concediu când avem nevoie şi alegem să călcăm cu bună ştiinţă porunca lui Dumnezeu de-a sfinţi ziua a şaptea ? Dumnezeu este dragoste. Dacă L-am avea pe Dumnezeu în inima noastră n-am avea frică. În dragoste nu este frică; ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica; pentru că frica are cu ea pedeapsa; şi cine se teme n-a ajuns desăvârşit în dragoste( 1 ioan 4:18). Frica de oameni este o cursă pentru suflet, zice Scriptura în alt loc. Căci oricine va vrea să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa din pricina Mea şi din pricina Evangheliei, o va mântui. Şi ce foloseşte unui om să câştige toată lumea, dacă îşi pierde sufletul ? (marcu 8:35,36) Mă repet. În cazul nostru nu se pune problema de-a fi ucişi pentru credinţă dar cu atât mai mult, încă mai alegem să-L vindem pe Hristos de teamă că nu vom obţine nişte nimicuri pământeşti ? Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor, ne spune Matei 5:10. Te îndemn să alegi să suferi pentru neprihănire la locul de muncă. Alege să sfinţeşti ziua de odihnă închinând-o lui Dumnezeu cu riscul de-a fi ocărât la locul de muncă şi batjocorit pentru că ai ales calea neprihănirii. Ferice va fi de tine. Nu eu spun asta ci Scriptura o spune clar şi răspicat.
O altă cauză este INDIFERENŢA, IGNORANŢA. Acei oameni care se fac vinovaţi de acest păcat îngroaşă şi ei rândurile adunărilor evanghelice. Nu ştiu ei prea multe şi nici nu-i prea interesează, dar dacă aşa procedează toată lumea atunci adoptă şi ei spiritul de turmă pentru că asta e situaţia şi astea-s zilele în care trăim. Şi uite-aşa fără să le pese prea mult sau chiar deloc de porunca lui Dumnezeu adună şi ei câţiva arginţi în plus în puşculiţa lor, bani rezultaţi din comercializarea lui Hristos.
Priveşte cu băgare de seamă în cele mai adânci unghere ale inimii tale şi fă-ţi o analiză sinceră. Eu am făcut asta şi m-am speriat de ceea ce am descoperit dar voi căuta mai departe să veghez la calea mea.
Doamne iartă-ne şi ai milă de noi că de bună voie Îl vindem pe Fiul Tău iar şi iar pentru câţiva arginţi în plus. Doamne iartă-ne că nu Te credem pe cuvânt şi nu ne încredem orbeşte în puterea Ta de-a-Ţi împlini promisiunile şi anume că dacă vom căuta mai întâi Împărăţia Ta şi neprihănirea Ta, Tu ne vei da pe deasupra tot ce avem nevoie ca să trăim decent. Iartă-ne pentru că nu credem Cuvântul care spune că „ am fost tânăr şi am îmbătrânit dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit şi nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea.” Iartă-ne pentru că deşi Tu ne-ai spus „nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine” noi totuşi o facem şi alegem să ne luăm viaţa în propriile mâini şi să ne rezolvăm problemele singuri cu arginţii câştigaţi din vânzarea Fiului Tău. Ajută-ne ca începând de astăzi să facem alegeri ţinând cont de poruncile Tale; să nu mai călcăm în picioare jertfa Domnului Isus prin alegerile noastre. Fă-ne conştienţi deplin că nu putem sluji la doi stăpâni pentru că întotdeauna unul din cei doi va fi nesocotit şi de atâtea ori Tu Doamne ai fost şi eşti cel nesocotit. Ajută-ne să luăm aminte la noi înşine ca să nu ni se îngeuieze inimile cu îmbuibare de mâncare şi băutură şi cu îngrijorările vieţii acesteia şi să ne prindă ziua aceea fără veste. De atâtea ori dăm dovadă că suntem acei credincioşi care renunţăm la Tine pentru nimicurile acestei lumi.
Tati ne-a lăsat scris că dacă avem ce mânca şi ce îmbrăca ne este de-ajuns. Tot El a spus că cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare cari cufundă pe oameni în prăpăd şi pierzare. Iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor şi este închinare la idoli. De multe ori ne minţim şi ne spunem că noi n-am căzut în păcatul ăsta dar dacă ne analizăm sincer vom constata că nu prea mai avem timp de Dumnezeu, n-avem timp şi chef de biserică, n-avem timp să-L slujim cu darurile pe care ni le-a dat ca să aducem rod la vremea potrivită pentru că mintea ne este preocupată de ce anume am mai putea intreprinde ca să mai câştigăm nişte bani în plus. Bisericile evanghelice colcăie de vânzători ai lui Hristos care-şi croiesc propria pocăinţă. Adunările sunt inundate de multiplii lui Iuda care sunt neroditori, iau în deşert Numele Domnului şi care, deşi ani de zile rod tapiţeriile scaunelor comode din lăcaşele de rugăciune, se îndreaptă cu viteză spre pieire. Dar lasă totuşi ceva în urma lor: ogoare şi avuţii cumpărate cu arginţii câştigaţi din vânzarea lui Hristos. Dar tu „ om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri şi caută neprihănirea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea şi blândeţea (1 timotei 6:11).” Dumnezeu este îndelung răbdător şi nu oboseşte iertând. De aceea, câtă vreme mai ai suflare de viaţă în tine şi câtă vreme se zice astăzi nu este prea târziu pentru pocăinţă sinceră şi pentru căinţă ca cea a lui Petru. El nu va frânge o trestie ruptă şi nici nu va stinge un fitil care fumegă.
Personal am hotărât ca şi de data aceasta îl aleg pe Fiul lui Dumnezeu în schimbul arginţilor. Tu ce alegi ? Alegerile de acet gen trebuiesc făcute cu cea mai mare seriozitate la modul practic nu doar la modul declarativ.

Scris de Estela C. Manea, Crestintotal.ro