Homosexualitatea, boală, anomalie sau crimă împotriva firii? Şi…, cui foloseşte?

Discuţiile despre homosexuali, despre perverşi în general, atrag multă atenţie. Preferinţele sexuale au început să facă parte din portretul social al unui individ, asemeni etniei sau confesiunii. Cei ce sunt pe invers se prezintă ca un grup social: îşi cer drepturi, îşi promovează concepţiile, fac marşuri şi publică broşuri, scot filme şi fac talk-show-uri “piperate”. Pentru că suferă de dorinţa de a se remarca, LGBT – (lesbian, gay, bisexual, transgender) a luat foc când a auzit c[ trei parlamentari români au reuşit să introducă în Constituţia României un amendament care spune că-n ţara asta căsătoriile se fac numai între un bărbat şi-o femeie! Unul Cernea, deputat care nu a citit că Pavel spune că e o ruşine pentru un bărbat să poarte părul lung, se dă cu capu’ de pereţi şi de mesele televiziunilor şi radiourilor, încercând disperat să promoveze o lege a „diversităţii” patimei. Acest fost filosof care ne-a încurcat cu ifosele sale şi-n vremea când eram studenţi ar vrea ca românii cu patimi sexual să-şi “etaleze ruşinea” în public. Ce ne uimeşte este că din câte mii de legi lipsesc românia, el n-a găsit decât una despre gay. (Sincer, cred că din cei ce l-au votat de-a intrat în Parlament, nici cât negru sub unghie nu are sprijin Cernea)

Reacţiile faţă de cei ce se aprind în pofte pentru persoane de acelşi sex împart sociatatea taman în două categorii: una care îi susţine, alta care îi condamnă. Nu există o a treia cale. Nu are cum. Homosexualii sunt o urâciune în ochii Lui Dumnezeu. Îmi amintesc cu neplăcere că, în octombrie 2006, când am strâns semnături pentru ca Parlamnetul să introducă un articol în Constituţie prin care în România să fie interzise căsătoriile între persoane de acelaşi sex, am fost refuzat cu o amabilitate ieşită din comun de profesori sau ingineri, funcţioari sau afacerişti, care îmi motivau cu o lecţie prost pregătită: «să-i lase dom’ne să facă ce vor… trebuie să-i tolerăm, nu vedeţi ce ne cere UE…nu ne ineteresează aspectul»! Aţi înţeles? S-au dat indiferenţi. Şi, ca oriunde unde nu e cale de mijloc, cei ce nu condamnă homosexualii pentru plăcerile lor, sunt de fapt de partea acestora. Sunt complici. Pentru că indiferenţa te face complice! Lumea vrea să tolereze acest păcat doar la alţii. Nu cred că i-ar conveni cuiva, să-i fie arătat cu degetul pe stradă, fiul gay sau fiica lesbiană. Cine poate rezista acestui coşmar?

Ce este homosexualitatea? Este o boală asemeni cancerului, este o anomalie genetică, este produsul educaţiei sau al accidentelor psihice, sau doar o preferinţă sexuală ? Biserica o numeşte o crimă împotriva firii. Biblia, care este cartea de căpătâi a omenirii, pentru că e Cuvântul Lui Dumnezeu, îi numeşte pe gay sodomiţi. Aceştia «s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii, şi au săvârşit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase», spune Apostolul Pavel. Acum mii de ani. Freud consolează sec homosexualitatea, evitând să spună că nu-i o anormalitate, ci doar o preferinţă sexuală. DEX-ul limbii române menţionează că homosexualitatea e o perversiune sexuală, o inversiune sexuală, o invertire sexuală. Deci, homosexuali se fac, nu se nasc! Dintre toate denumirile, lor nu le place să li se spună tocmai apelativul biblic sodomiţi. Ci, preferă un nume îndulcit, made in USA, adică gays (veseli). Cumva ei veseli iar noi cei normali trişti?

Homosexualii încearcă din ce în ce mai des să se strecoare în societate şi tânjesc să fie acceptaţi. Acolo unde găsesc naţiuni bolnave care îşi fac milă de ei, pătimaşii de scârboşenii îşi etalează ruşinea la loc de cinste. Nu e de mirare că în timp ce reuşesc să primească fonduri, să deţină sindicate, organizaţii, cluburi extravagante etc, şcolile rămân cenusărese, bisericile nerenovate, săracii nemâncaţi, spitalele fără aparatură, bolnavii fară medicamente? Adică normalii au facilităţi mai puţine ca anormalii! Deoarece, cei pe invers nu se pot reproduce, apelează la căi oculte, pentru a compensa această lipsă, prin seducerea persoanelor tinere, prin plantarea gândurilor obsecene în mintea adolescenţilor iresponsabili, împingându-i să trăiască păcatul sodomiei. Prin abrogarea unui articol din constituţie în care se vorbeşte de “căsătoria dintre soţi” şi se introduce expres “căsătoria dintre un bărbat şi o femeie”, homosexualii vor ca şi în România să asistăm (neputincioşi) la căsătorii între bărbaţi ori între femei, să privim dezlănţuirea cuplurilor unisex pe străzi, prin tramvaie şi autobuze, la spectacole, în mass media ori pe plajă.

Ceea ce e uimitor, dar şi umilitor pentru creştini şi mozaici, este că gay-ii spun că David şi Ioantan au fost homosexuali, folosind 2 Samuel 1:26 în mod eronat. Asta face când dracu’ apără gay-ii cu Biblia!

Aceşti tulburaţi psihic dau vina comportamentului lor deviant pe cei ce militează pentru ceea ce este firesc, cerând toleranţă şi reducere la tăcere. Ei luptă ca cei care vor face observaţiile critice de rigoare faţă de inversişti să devină «extremişti tradiţionali», cu proaste maniere, ce pot fi chiar penalizaţi pentru că doresc să arate lumii cum să trăiască în curăţie ! Tolerarea acestui stil de viaţă scârbos înseamnă încurajarea lui. Înseamnă crimă împotriva divinităţii. Dacă Dumnezeu spune că unda verde pentru sodomie a adus totdeauna blestemul, că o va distruge, ne-ntrebăm: noi o putem tolera? Ori pentru că am ajuns intelecţi ne credem mai corecţi ca divinitatea?

Ceea ce doresc este ca lumea evanghelică să vorbească. Să aibă o poziţie oficială. Biserica Ortodoxă a făcut-o déjà. Lângă baptişti, penticostali şi adventişti, aşteptăm tudoriştii, adventiştii şi Oastea Domnului. Catolicii, reformaţii, lutheranii – sunt chemaţi şi ei. Fraţi români, nu lăsaţi o mână de imorali să facă legi după bunul plac. Şi asta, chiar dacă ei ar avea toată planeta în spate. Nu uitaţi, în problema antisodomiei, îl aveţi sprijin pe Dumnezeu!

PS: Personal nu am nimic cu homosexualii ca persoane. Ba chiar trebuie ajutaţi să scape de coşmar. Nu îi blamez, dar patimile lor sunt de condamnat. Asta n-o spun eu de la mine, ci Dumnezeu. Se merită să-L ascultăm…

Scris de NICOLAE GEANTA – sursa: nicolaegeanta.blogspot.ro