Visele tale vorbesc în numele tău

  Nu îl întreba multe pe cel de lângă tine, caută să afli care îi sunt idealurile şi îl vei cunoaşte la nivelul esenţei. Dacă nu ţi le va spune el însuşi, o vor face acţiunile lui; pentru că fiecare om e direcţionat de visele lui. E o lege naturală şi cine nu admite asta e invitat să privească adânc în interiorul lui, să se confrunte cu adevărul că, la un anumit nivel nu suntem decât suma viselor noastre. Nu ştim cu precizie dacă visele s-au născut înainte de căderea în păcat sau după drama din Eden, însă nu ai nevoie de prea multă analiză ca să afli că porţi în tine idealuri. Plimbă-te pe străzile oraşului tău şi priveşte cu atenţie la oameni, nu prin ei cum se întâmplă adesea; chiar cerşetorul de pe marginea unei borduri, cel cu privirile mereu plecate şi cu pungi goale alături, trăieşte cu un vis, acela de a supravieţui zilei de azi.

Tu ce ideal porţi în tine, pentru ce trăieşti automat sau conştient? Care este obiectul iubirii tale? Poate bunuri materiale, care să le clasezi drept ,,trofee”, spunându-ţi: ,,Am reuşit în viaţă! Am făcut-o mai bine ca cei mai mulţi. Am plantat un copac, am construit o casă, am crescut un copil.” Posibil ca o persoană să fie ţinta eforturilor tale, o iubire neîmpărtăşită de care nu te mai poţi desprinde pentru că o idolatrizezi, un anumit cerc social…Listele sunt deschise şi lungi, caută prin sertarele sufletului. Cei tineri obişnuiesc să viseze larg, mult, îndrăzneţ, în timp ce trecuţii prin şcoala experienţei se limitează la a visa responsabil.

Visele tale nu vor tăcea, nici măcar în timp ce Dumnezeu vorbeşte inimii tale, ele nu vor înceta să te motiveze la diverse fapte prin care să le atingi, să le iei în mână la propriu.

Majoritatea credem că ştim cum stau lucrurile în ce le priveşte, doar Dumnezeu ne-a înzestrat cu liberul arbitru, deci spunem ,,Eu sunt cel care am acest vis, e al meu, l-am creat prin logică.” Însă Biblia ne arată că avem capacitatea de a alege (Deuteronom 30:19) nu de a crea, pentru că suntem noi înşine fiinţe create şi nicăieri nu găsim scris că există ,,alegere şi un element în plus…”

Deci, să fie chiar şi idealurile pe alese?! Dacă răspunsul evident e afirmativ, cine sunt ofertanţii? Ca şi în cazul binelui versus răul, totul indică spre războiul cosmic dintre Dumnezeu şi satana. Însă ultimul e o fiinţă creată, cum ar putea să conceapă vise?! Ceea ce meştereşte însă se cheamă falsificare. Aruncat cu privirea în lucrările Singurului Creator,şi luat una bucată de ideal sau o porţie din el şi copiat strâmb.

De fapt, ceea ce noi numim vis neîmplinit e doar rezultatul acţiunii diavolului în viaţa noastră; fie că ne bucurăm să conştientizăm asta, fie că nu. El e cel care îţi oferă vise surogate şi promisiuni, ca după ce le accepţi să te lase singur cu ele. Îţi va ţine companie doar dezamăgirea, ce se instalează după ce te lupţi şi lucrezi în van; promisiunile nu s-au împlinit nici măcar pe jumătate, eforturile nu au atras nici o reacţie.

De cealaltă şi singura parte care contează, Dumnezeu când aşează în noi un vis, merge pas cu pas alături de noi; aşa că vom forma un trio remarcabil: El, idealul şi eu. Îl simţim alături dacă visul e original, nu există moment în care să ne lase singuri pe drumul împlinirii lui.

Atunci când ţi se întâmplă să ai acea tânjire în toată fiinţa, acel dor pe care nu-l poţi identifica; priveşti ceva cu adevărat frumos, atingi o floare şi te minunezi de simetria şi perfecţiunea alcătuirii ei, şi apare strigătul ,, Vreau ceva mai mult! Există ceva mai mult decât zbaterea pentru trup. Nu mă mai pot mulţumi cu banalitate şi mediocritate în nici un domeniu.” Aici eşti pe terenul preferat al Creatorului. În termenii dicţionaruluiLui de vise, acel ,,ceva mai mult” înseamnă idealul Lui suprem, unic şi irevocabil: Împărăţia Lui. Înseamnă relaţia restabilită cu El,  părtăşia tot mai strânsă până ce Împărăţia vine pe pământ, şi domneşte în inimi, în lumile noastre individuale.

Când te trezeşti plângând lângă o cutie goală care a adăpostit cândva numeroase visuri, nu arunca ambalajul sau cutia înainte de a afla cu ce ar vrea El să o umple.

Adresează-I-te simplu: ,,În această etapă, care este visul tău pentru mine? Ajută-mă să îl aleg pe acesta, şi nu un surogat. Dacă Te simt aproape, dacă lucrurile se întâmplă natural, fără să le complic sau să mă complic eu; voi înţelege că mi-ai dăruit un vis, şi ceea ce fac este să Te prind de mână şi să călătorim prin el, numai împreună!”

Ella Roman pentru CrestinTotal.ro