Întâlnire, noaptea

Nu cred că noaptea e un sfetnic bun.

E timpul când mă întâlnesc cu Dumnezeu

şi-n linişte, mai mult pot să îi spun

în lumea asta dacă-mi este greu…

Ispite-mi vin cu fiecare pas

să mă dărâme-n Calea către Pace

şi nu ştiu ce anume mi-a rămas,

sau ce-aş putea cu lutul meu a face…

Să stau cu Isus ancorat pe viaţă –

mă rog mereu în nedormite nopţi,

şi-atunci îi cer Părintelui povaţă

cum pot să ies biruitor din morţi…

Căci moarte e păcatul, pe vecie,

cum este scris în Carte, de Părinţi,

şi n-o să putem fi trecuţi de-a dreapta

printre aleşi, nemuritorii sfinţi…

Nu cred că noaptea e un sfetnic bun.

E-o clipă tainică-a-Ntâlnirii Sfinte

în care Tatălui pot să îi spun

orice durere, fără de cuvinte.

Noaptea e vremea rugăciunii-n Taină

Când Cerul, doar, te-aude şi te ştie,

Neîmbrăcat de cea de-a zilei haină…

Şi suflet gol având, cu Veşnicie

Să ţi se umple ca un dar de Sus

GHEORGHE MORUȚ