O reusita poveste de dragoste!

„Avraam a zis celui mai bătrân rob din casa lui, care era îngrijitorul tuturor averilor lui: „Pune-ţi te rog, mâna sub coapsa mea; şi te voi pune să juri, pe Domnul, Dumnezeul cerului şi Dumnezeul pământului, că nu vei lua fiului meu o nevastă dintre fetele Canaaniţilor, în mijlocul cărora locuiesc, ci te vei duce în ţara şi la rudele mele să iei nevastă fiului meu Isaac.”… Isaac a dus pe Rebeca în cortul mamei sale Sara; a luat pe Rebeca, ea a fost nevasta lui, şi el a iubit-o.” Genesa 24:1-67.

Biblia ne relatează o frumoasă poveste de dragoste dintre Isaac şi Rebeca, poveste scrisă de Însuşi Dumnezeu, cu mâna Lui si Domnului nu îi este deloc greu să mai scrie o poveste asemănătoare, pentru mine sau pentru tine, şi pentru oricine ar dori să trăiască în sfinţenie, dar astăzi tinerii nu îl mai implică pe Dumnezeu în căutarea partenerei lor ci, după ce îşi găsesc „aleasa”, Îl cheamă pe El să le binecuvânteze relaţia, dar sunt ei siguri că aceea ar fi ajutorul potrivit pentru ei? De aceea mulţi tineri astăzi, după ce se căsătoresc, nu se mai înţeleg şi ajung să se îndoiască dacă a fost sau nu a fost voia lui Dumnezeu, ceea ce ei au ales…

Deşi Isaac nu petrecuse deloc timp cu Rebeca, nefiind prieteni mai înainte de căsătorie, nici n-o cunoscuse, aşa cum vor tinerii de azi să se cunoască… ca să ştie dacă sunt „potriviţi” sau nu…  totuşi Scriptura spune că „Isaac a iubit-o pe Rebeca, imediat cum a văzut-o!” …

Însă astăzi tinerii nu mai acceptă ca povestea de dragoste a vieţii lor să fie scrisă de Dumnezeu… şi, până se căsătoresc, irosesc tot ce e mai preţios din ei, în fel de fel de relaţii de prietenie, arătând astfel că ei nu se încred în Dumnezeu… iar când ajung să se căsătorească, sunt deja loviţi, răniţi, afectaţi, zbuciumaţi de îndoieli, temeri şi gelozii… datorită cărora nu reuşesc să afle ce este cu adevărat fericirea în căsnicia lor… şi toată căutarea lor se dovedeşte a fi fost fără niciun folos…

Şi mă gândesc: dar oare ce fată nu şi-ar dori şi azi să fie iubită?  …şi ce bărbat nu şi-ar dori să fie respectat de cea de lângă el? Tocmai de aceea se şi străduiesc fetele să iasă în evidenţă, se înfrumuseţează, se îmbracă în fel şi chip, dorind aprecierea celui dorit… apoi fetele se invidiază şi se ciorovăiesc pentru un băiat, îşi pierd timpul cu întâlniri, cu conversaţiile pe mobil şi chat, ca să-l cunoască pe acela… care le va iubi… dar oare, îl vor găsi? Ce credeţi: aşa să fi făcut Rebeca? Nicidecum, este scris că Rebeca era „neatinsă” –  şi fizic şi emoţional…

Cred că este vremea să învăţăm de la Rebeca… şi să ne încredem cu totul în Dumnezeu, că El ne va pregăti tot ce avem nevoie, chiar şi un soţ, dacă acesta este scopul Lui pentru noi, şi El va călăuzi în aşa fel paşii noştri, încât îl vom întâlni… şi-mi place să cred că fântâna este locul cel mai potrivit, locul unde visele se împlinesc, fiindcă acolo este Apa Vieţii, este chiar Domnul Isus, este lucrarea Lui unde fiecare lărgeşte Împărăţia Cerului.

Cum mi-o imaginez eu pe Rebeca? O domnişoară harnică, politicoasă, amabilă cu toată lumea (chiar şi cu cei pe care nu-i cunoştea), gata să ajute în orice situaţie, o fată blândă şi cu bun simţ, care vorbea puţin, zâmbea prietenos, avea glasul cald şi faţa frumoasă (nu pentru că se machia, ci pentru că frumuseţea ei venea din interior), o fată ascultătoare de părinţii ei, fermă şi hotărâtă, tot ce începea ducea la bun sfârşit, iar atunci când promitea ceva, nu se răzgândea, şi, mai mult decât orice, Rebeca îl cunoştea pe Dumnezeu, Îi auzea glasul şi se încredea în El, ştiind că El cu siguranţă îi dorea fericirea …astfel avea toată nădejdea că Domnul se îngrijea de ea.

Şi care Isaac nu ar iubi o aşa fată?… Dar ştiu sigur că dacă cel pe care-l cauţi nu va fi un Isaac: adică un om bun, răbdător, ascultător, încrezător să meargă pe mâna lui Dumnezeu în toate lucrurile, chiar şi în domeniul căsătoriei, aşteptând ca Eleazar să-i aducă aleasa, crezând că Domnul îi va aduce exact fata pe care o va putea iubi, chiar dacă tu eşti o Rebeca, acela care nu trăieşte ca şi Isaac nu te va aprecia… de aceea lasă-l pe Dumnezeu să-l aleagă în locul tău, şi nu te mai frământa, nu te mai plânge că e prea târziu pentru tine, că a trecut vremea ta, nu mai interveni în stânga şi-n dreapta, ci trăieşte pentru Dumnezeu iar El ţi-l va pregăti pe „Isaac” al tău.

Aşadar, chiar că trăim o vreme de întuneric spiritual, dacă ne încredem în Dumnezeu putem si noi să trăim ca şi Rebeca, căutând mai întâi Împărăţia Cerurilor iar „alesul” ne va fi pe „măsură”…  fiindcă Domnul Isus nu face nepotriviri, şi de aceea: cu cât noi vom semăna mai mult cu Hristos, cu atât vom primi un soţ credincios şi asemănător Domnului Isus …  astfel să ne încredem în El şi sigur Domnul nu ne va dezamăgi!

Dar poate că vă întrebaţi: dacă Rebeca si Isaac n-au fost prieteni înainte, cum au ajuns să se căsătorească? Şi mulţi vorbesc despre  Eleazar, ca despre o „tactică învechită”, care stârneşte controversă, însă aş vrea să spun că acest principiu sfânt încă funcţionează astăzi, gândul lui Dumnezeu despre căsătorie fiind „prin credinţă”, nu prin prietenii de cunoaştere, in care tinerii ajung la atingeri, mângâieri şi îmbrăţişări… ci intr-un mod curat si sfânt, astfel că tânărul îşi ia pentru prima dată de mâna aleasa in ziua nunţii lor.

Pentru că astăzi tinerii nu trăiesc curat, de aceea creştinii de azi nu se deosebesc mai deloc de lumea in care trăim… însă, am cunoscut un loc unde, pentru a preveni căderea în păcat, tinerii nu se împrietenesc intre ei, ci ei se logodesc atunci când ştiu voia lui Dumnezeu cu privire la ei şi la cine este ajutorul potrivit pentru ei.

Pe vremea Domnului Isus aceste lucruri erau clare, însă azi mulţi tineri nu acceptă să trăiască curat, dar am văzut cât de fericiţi sunt cei ce s-au căsătorit păstrând principiul curăţiei in toate domeniile vieţii lor, chiar si al gândurilor, şi am văzut ce important este ca o căsătorie să se facă în sfinţire …

Ce înseamnă curăţie? Înseamnă inocenţă, băieţii şi fetele având gânduri curate unii faţă de alţii, inocenţa începând chiar din gândurile lor. Dar dacă se întâmplă ca în mintea unui băiat să apară un singur gând nepotrivit pentru o fată ( o emoţie simţită faţă de ea) atunci băiatul va merge la un om al lui Dumnezeu, consilierul sau sfătuitorul acelui băiat, îşi va mărturisi gândul acela şi se va ruga împreună cu omul lui Dumnezeu, ca acel gând să plece dacă nu este de la Dumnezeu.

Dacă acel gând este de la satan, gândul va pleca, dar dacă Domnul a „plantat” gândul acela în mintea tânărului, El dorind căsătoria pentru acel băiat, gândul va rămâne şi Domnul îi va vorbi clar tânărului despre ce va face în continuare, dar în acest timp băiatul niciodată nu va lăsa ca fata aceea să sub-înţeleagă ce este in inima lui cu privire la ea, nu va vorbi direct cu ea, iar fata aceea nu va afla nimic despre ce simte el pentru ea.

Întotdeauna primul pas îl face băiatul şi nu fata… iar când Domnul îi va vorbi clar băiatului, că o anumită fată este aleasă de Dumnezeu să-i fie un ajutor potrivit, tânărul va spune consilierului lui şi omul acela va vorbi cu fata, cerându-i ca ea să se roage şi să afle personal de la Dumnezeu voia Lui în privinţa căsătoriei ei.

Dacă Domnul îi va spune şi ei că tânărul acela este pentru ea, fata îi va da răspunsul consilierului, urmând ca logodna lor să fie anunţată apoi în biserică, ca o surpriză pentru toţi, fiindcă nimeni nu i-a văzut împreună pe tinerii aceia. Dacă fata va răspunde cu Nu acelei oferte de căsătorie, nimeni nu va afla ca tânărul X a fost refuzat de fata Y, astfel încât nimeni sa nu fie rănit emoţional. Aşa lucrează Domnul Isus si astăzi, în linişte şi în curăţie, ca toţi copiii Lui să fie neprihăniţi nu doar până la momentul căsătoriei, ci in fiecare zi, până la venirea Lui.

Am fost si eu martoră la căsătoria unor tineri, căsătorie pe care o pot asemăna cu cea dintre Rebeca si Isaac, acei tineri fiind fericiţi deja înainte de căsătorie, avându-l pe Domnul Isus în inimile lor, scopul vieţii lor nefiind căsătoria, dar in mintea tânărului a apărut un gând referitor la acea fată, deoarece Domnul dorea căsătoria lor. Astfel tânărul a mers şi a mărturisit gândul acela acelui „Eliezer” din viaţa lui, care s-a rugat cu tânărul acela, însă gândul n-a plecat, dimpotrivă, acel tânăr a primit un vis din partea Domnului… „era într-o camera, cumva ascuns si aşa cum stătea a văzut intrând în camera aceea chiar pe tânăra la care se gândea. Ea s-a apropiat de măsuţa din mijlocul camerei, pe care era pusă o scoică superbă, deschisă, cu două inele in ea, apoi a văzut cum tânăra aceea şi-a pus un inel pe deget si a ieşit încântată din camera aceea…”

Când tânărul s-a trezit a ştiut clar că fata aceea era ajutorul potrivit pregătit de Domnul pentru el, aşa că a mers si a vorbit cu consilierului lui, rugându-l să-i ducă tinerei acelea oferta de căsătorie. Când fata a auzit n-a părut prea încântată, ea nedorind să se căsătorească, însă consilierul acela i-a spus că ar fi bine să-l întrebe si pe Dumnezeu părerea Lui referitor la căsătoria ei…

Aşa că fata s-a rugat si după o vreme (indiferent cât ar dura ca fata să afle răspunsul din partea Domnului, tânărul n-o va presa, ci va aştepta…) a mers si a spus acelui consilier ca răspunsul ei este DA. Mirat omul acela a întrebat-o cum i-a vorbit Dumnezeu, si răspunsul ei a fost: „eram într-o cameră, cumva ascunsă după o perdea, si aşa cum stăteam am văzut intrând in camera aceea pe tânărul pentru care mă rugam, el s-a apropiat de o măsuţă unde era pusă o scoică superbă, deschisă, si a luat un inel dintre cele două inele din ea, l-a pus pe degetul lui si a ieşit foarte bucuros din camera aceea… şi aşa am ştiut în inima mea că el este voia lui Dumnezeu pentru mine!”

Da, Dumnezeu face toate lucrurile frumoase la vremea lor şi în felul Lui miraculos de a lucra, de aceea spun despre mine că am fost eliberată de a mai gândi in inima mea că eu trebuie să-l caut pe cel care să-mi fie soţ, sau să mă gândesc de fiecare dată „o fi el, sau să aştept pe altcineva?” …

Acum nu mai gândesc aşa, fiindcă am predat şi domeniul căsătoriei în mâna lui Dumnezeu, ştiind ca El poate face totul frumos în viata mea, chiar dacă nu pricep eu cum, de fapt cred că mai mult decât orice, credinţa mea Îl onorează pe Dumnezeu, de aceea mă încred în El ca ştie ce este cel mai potrivit pentru mine, aşa că în toate lucrurile si în domeniile vieţii mele m-am hotărât să merg pe mâna Lui, până la venirea Lui! Amin!

Sursa: http://crestin3d.net