Uitarea se aşterne
Peste al tău mormânt
Şi tristă sunt fetiţo,
Te am mereu în gând.
E crudă omenirea,
--
E crud ce s-antâmplat.
E grea durerea-n suflet,
E trist că ai plecat.
--
Prea multă suferinţă,
Prea multe-ai îndurat.
O, tu fetiţă dragă,
Prea repede-ai plecat.
Uitarea se aşterne
Peste al tău mormânt.
Se ofileşte floarea
Prea tânără-n pământ.
Speranţa revederii
E tot ce-a mai rămas.
Şi dorul întâlnirii
Mă cercetează ceas de ceas.
Nu te-oi uita copilo,
Nu te-oi uita nicicând!
Ai fost şi eşti cu mine
În suflet şi în gând!
Flory Margea (29.09.2011)
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
Sensibile versuri in amintirea unui copil care a gustat din plin durerea respingerii de catre acei care in mod firesc ar fi trebuit sa o iubeasca.
Tot respectul pt acele doamne/ domnisoare care au incercat sa ii indulceasca amarul si au facut pulblica acesta poveste trista.
Anna Larson
Respectul este al Domnului Anna, pt ca EL a pregatit faptele bune pt fiecare dintre noi, inainte sa existam! Noi trebuie doar sa alegem sa umblam in lumina Lui si sa calcam pe urmele Lui!!
Fie binecuvantarea si puterea Lui peste viata ta zi de zi! Imbratisari calde de la Arad!!!