De câte ori, o, Doamne credeam căci fără Tine
Pot reuşii-n viaţă şi pot să fac doar bine?
De câte ori, o, Doamne de Tin’ m-am lepădat?
Şi am umblat cu lumea trăind tot în păcat?
De câte ori Isuse, eu tot Te-am părăsit?
Ţi-am ignorat Cuvântul şi viaţa-m risipit!
O, iartă-mă Părinte căci am trăit aşa!
O, iartă-mă Isuse căci nu făceam doar voia Ta!
Îţi cer iertare Doamne de felu-mi păcătos.
Şi azi Te rog fierbinte să-mi faci viaţa cu folos!
Sunt slab, fără putere şi nici un merit n-am,
Dar în a Ta-ndurare, ajuns-am la liman.
Credinţa mea-i prea mică, să clatine vreun munte.
Dar Tu-ai venit pe lume să-mi fii spre cer o punte.
O, iartă-mă Părinte, primeşte-mă şi azi.
Mă rog cu inima fierbinte şi lacrimi sincere pe-obraz.
Primeşte-mă ACASĂ, primeşte-mă ‛napoi!
Căci nu mai vreau Isuse să dau pe cale înapoi.
Îţi cer Doamne iertare, regret tot ce-am făcut.
Mă-ntorc la Tine Doamne, căci Tu eşti al meu scut!
Tu eşti tăria-n care m-adăpostesc mereu.
Eşti Stânca cea de veacuri, al meu Sfânt Dumnezeu!
de Flory Pătru
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
