Sa-mi ramai Minune

Simt nevoia, plimbandu-mi pasii in amurg, sa-mi imprastii gandurile care nu sunt despre Tine!
Imi scutur umerii de poverile luate peste zi, imi eliberez sufletul si trupul de bagaje…    
Caut un loc unde sa pot sa Te respir!… unde sa pot simti miros de Pace!
    Am nevoia unei intalniri cu Tine, ca si Moise pe Horeb! Da-mi cale libera sa-Ti vad Cerul asezat la picioare… sa stau in focul mistuitor al infatisarii slavei Tale! Ascunde-ma sub aripi de nori!
Scrie-mi pe inima Tunim (desavarsire) iar pe frunte Urim (Lumina). Imi voi ridica fruntea si inima imi voi ridica spre Tine. Ma voi aduce ca jertfa! ( „Jertfa prin ridicare va fi a Domnului.” Exod 29:28.)
    Nu este un cort locul unde ingenunchez sa-Ti chem Numele… deasupra-mi sta doar bolta cu stele… dar e locul unde ma ingenunchez pe mine in Fata Ta… si aici ne intalnim si imi vorbesti!
Arata-mi Slava Ta! ( Exod 33:18 )… si ai strans toata frumusetea existentei Tale in fata ochilor mei…
„Fata nu vei putea sa mi-o vezi, caci nu poate omul sa Ma vada si sa traiasca!” ( Exod 33:20 ). Dar m-ai ascuns in Tine, Stanca mea, si m-ai acoperit cu Mana Ta! Ti-am vazut doar stralucirea ce-ai lasat-o in urma… si mi-a fost de-ajuns! Haina Ta este maretie si te invelesti cu Lumina!… intinzi cerurile ca un cort… din nori iti faci carul si umbli pe aripile vantului! ( Psalmul 104:3b ).
    Tu esti Dumnezeul laudei mele!
Cand te caut, spre seara, Tu te cobori sa vorbesti cu mine. Imi linistesti sufletul si ma umplii de Tine.
    Te respir, te simt si-Ti cer sa traiesti in mine…

Scris de Ligia Trîncă pentru mai multe articole click aici