Cristian Ionescu: DESPRE TRAGEDIA FAMILIEI SABO DIN PHOENIX, SAU CÂND LEGEA OMOARĂ MAI RĂU DECÂT ACCIDENTUL

Spun de la început, ceea ce s-a întâmplat familiei Sabo se poate întâmpla oricui!

Ziua aceea rea, acea confluență fatală de factori care conduc la tragedii inimaginabile.

Am vizionat emisiuni despre accidente rutiere sau aviatice, industriale sau case particulare când, deși niciunul dintre factori nu puteau să declanșeze nenorocirea în mod singular, atunci când s-au intersectat au făcut-o.

Părinții aveau o sărbătoare cu mulți invitați, s-au grăbit să pună masa pentru musafiri, au comunicat în treacăt (cum facem toți când suntem grăbiți), și-au dat responsabilități unii altora, fiecare a crezut că indicațiile vor fi respectate, adolescenții știm toți că nu prea aud bine ce iese din sfera preocupărilor lor, plus, un copil de cinci ani nu este perceput ca fiind total neajutorat cum ar fi un bebeluș nou născut.

Sută la sută, nu a fost nici măcar neglijență!

De o sută de mii de ori, în circumstanțe aproape similare, tragedia nu s-ar fi întâmplat. Variabilele au conspirat în acea zi ca o furtună “perfectă” cu toate componentele aliniate.

Bine, sunt netoți care au apărut online batjocorind pocăiții și penticostalii în mod tendențios și dezgustător!

Să nu dea Domnul să plătească ajungând într-o situație similară…

Dar, conștientizând că ceea ce s-a întâmplat familiei Sabo se poate întâmpla oricui, faptul că legea îi hăituiește ca pe niște criminali, acest lucru este la fel de dezgustător!

Prindeți criminalii, băgați-i în pușcărie, puneți-i în scaunul electric, cum vreți voi, dar doar ca să dovediți că sunteți duri cu crimele, nu distrugeți o familie frumoasă, credincioasă, ce are mai bun America, doar pentru că într-un moment UMAN ȘI FATAL, tragedia i-a lovit în primul rând pe ei! Nu pe noi care ne imaginăm cele mai agravante circumstanțe, nu oamenii legii care intervin cu o brutalitate greu de imaginat, transformând într-un adevărat coșmar o situație și așa îngrozitoare!

Ca să numim “neglijență” o situație care nu are precedent în această familie și care nu s-ar mai repeta vreodată este de o cruzime fără margini.

Este momentul compasiunii, milei, a simți unii cu alții!

Aceiași legislatori care nu pierd nopți gândindu-se cu groază la milioanele de copii avortați monstruos, acum sunt gata să distrugă o familie a cărei singură vină este ca a noastră a tuturor: oameni imperfecți și vulnerabili într-o lume periculoasă.

Vă propun să ne rugăm și să nu judecăm, să ajutăm nu să le facem mai grea durerea, să învățăm fără să acuzăm și să-i mulțumim Domnului că nu ni s-a întâmplat nouă, fără să credem că ei ar fi fost cumva pedepsiți!

Lucruri bune și rele se întâmplă tuturor!

Bunii nu au parte doar de bine!

Este treaba lui Dumnezeu nu a noastră!

Doamne, dă-ne înțelepciune și bunătate!

“…cine se bucură de o nenorocire, nu va rămânea nepedepsit.” Proverbe 17:5

“Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură; plângeţi cu cei ce plâng.” Romani 12:15