Peter Costea: Musulmanii, la ei acasă în Franța laică

Musulmanii, la ei acasă în Franța laică

Săptămâna trecută, Franța a emis un Raport privind nivelul de penetrare a instituțiilor ei politice și parlamentare de către Frăția Musulmană / Muslim Brotherhood. Nu am găsit Raportul online, dar vă redau versiunea română a unui rezumat al Raportului publicat de BBC. Originalul poate fi citit în engleză aici:

***

Islamiștii se infiltrează în instituțiile republicane ale Franței și reprezintă o amenințare la adresa coeziunii naționale, potrivit unui raport prezentat președintelui Emmanuel Macron miercuri. Raportul, întocmit de doi înalți funcționari publici, pretinde că a depistat dovezi ale unei politici de „entrism / penetrare” a Frăției Musulmane în organismele publice precum școlile și administrația locală.

După o întâlnire a cabinetului său de securitate, Macron a cerut guvernului să vină cu „noi propuneri” până la începutul lunii viitoare, având în vedere gravitatea concluziilor raportului. Secularismul este un principiu central al identității naționale a Franței.

Potrivit unui oficial de la Élysée, care a vorbit off the record, există un „fenomen nou – entrismul – care este diferit de separatism”. În timp ce separatismul implica musulmanii care trăiesc într-o societate paralelă în Franța, „entrismul înseamnă implicarea în infrastructura republicană… pentru a o schimba din interior. Este nevoie de disimulare… și funcționează de jos în sus”, a spus oficialul.

Într-o copie a raportului publicat în ziarul Le Figaro, autorii au identificat Federația Musulmanilor din Franța (FMF) drept principala emanație franceză a Frăției Musulmane, care a fost fondată în urmă cu 100 de ani pentru a promova revenirea la valorile islamice fundamentaliste. Ei au spus că FMF controlează 139 de lăcașuri de cult în Franța, în total aproximativ 7% din total. De asemenea, organizația a condus aproximativ 280 de asociații de sport, educație, caritate și alte domenii, precum și 21 de școli.

Scopul mișcării este de a înființa „ecosisteme la nivel local” pentru „structurarea vieții musulmanilor de la naștere până la moarte”.

„Oficialii [mișcării], care sunt activiști experimentati, intră în relație cu autoritățile locale… Normele sociale – voal, bărbi, îmbrăcăminte, post – sunt impuse treptat pe măsură ce ecosistemul se solidifică”, scriu autorii. „Ceea ce se întâmplă este că practica religioasă devine mai strictă, cu un nivel ridicat de fete care poartă abaya (robă lungă) și o creștere masivă și vizibilă a numărului de fete tinere care poartă basma islamică. Unele sunt de până la cinci sau șase ani”.

Federația Musulmana a respins cu furie „orice acuzație care ne asociază cu un program politic străin, sau cu o strategie de „entrism”. „Confundarea islamului cu islamismul politic și radicalismul este nu numai periculoasă, ci și contraproductivă pentru Republica Franceza însăși”, a spus FMF. „În spatele acestor acuzații nefondate există un plan de stigmatizare a islamului și a musulmanilor”.

Raportul a fost valorificat de susținătorii unei aplicări stricte a legilor laice ale Franței, care sunt menite să excludă orice religie din viața publică.

Ministrul de Interne Bruno Retailleau, care a fost ales duminică lider al partidului conservator Les Républicains, a avertizat marți cu privire la „islamismul sub radar care încearcă să se infiltreze în instituții, al cărui scop final este să încline întreaga societate franceză sub legea sharia”. Alegeri municipale sunt programate în Franța anul viitor, iar Retailleau – care și-a câștigat reputația ca un politician dur – a spus că este îngrijorat de posibilitatea existenței unor liste islamice de candidați. Liderul de extremă stângă, Jean-Luc Mélenchon, a avertizat că „islamofobia a depășit o limită”, acuzând cabinetul de securitate al președintelui că adoptă „teoriile delirante” atât ale lui Retaileau, cât și ale liderului de extremă dreaptă Marine Le Pen.

Autorii raportului, care au vizitat 10 regiuni diferite din Franța și alte patru țări europene, au ajuns la concluzia că Frăția Musulmană își pierde influența în Orientul Mijlociu și Africa de Nord și, astfel, vizează Europa, susținută cu bani din Turcia și Qatar.