Pentru a treia oară am ajuns la Convenție. Desigur cel mai mare eveniment creștin organizat de bisericile românești evanghelice. Aici nu discutăm despre evenimentele creștine desfășurate pe stadioane. Ori despre evanghelizări, marșuri sau concerte. Ci despre o colaborare pastorală a tuturor bisericilor din USA și Canada. Câte sunt? Câteva sute… Uneori e greu să unim 3-4 biserici dintr-un orășel la un eveniment, darămite să aduni ciorchine pastorii și bordurile de conducere din câteva sute de church-uri. Dar uite că se poate! Pentru că, fără să exagerăm, Convenția Penticostală din America are cea mai bună organizare a oricărei denominațiuni de pe teritoriul yankeu.
Anul acesta C53 a avut loc la Atlanta. Metropola aceea ultramodernă, a noua ca mărime în US, care împreună cu arealul adiacent ating vreo 6,5 milioane de locuitori. Urbea cu 240 de cartiere, unde își au sediile mamă Coca Cola și CNN, sau Delta Airlines, cu un aeroport (Hartsfied) cât un oraș, și cu trafic aerian pe an cât 4-5 populații ale României! Pe de-o parte Atlanta este și al treilea oraș în ce privește comunitățile minoritarilor sexuali (!?), dar pe de alta peste 70% din populația arealului metropolitan este protestantă. Deci evenimentul creștin românesc de anul acesta a fost binevenit aici.
Organizatorul evenimentului multigenerațional a fost Biserica Philadelphia din Lawrenceville, păstorită de Iulian Costea. Îl cunosc de ceva ani buni pe Iulian și pot să spun că e un pastor grozav. E open mind cum zic americanii. A reușit să mobilizeze 325 de voluntari pentru C53, și un grup de peste 30 de pastori. O adevărată armată. Au aranjat peste 3000 de scaune în sala mare de la Gas South Convention Center (centrul dispune de săli, hoteluri, restaurante, shopping etc; e un fel de mall gigant). Și au reușit să formeze un grup de închinare, un band, cu cântăreți din Portland, Chicago, Detroit, Charlotte, Greenfield, Naples, Atlanta… (Pentru toate acestea, event coordonator a fost desemnată Camelia Harman).Prima sesiune a C53 a început vineri 1 Septembrie 2023, seara de la 6,00 PM. Cu un sfert de oră înainte spre sală se îndreptau grupuri-grupuri sute de credincioși. Eleganți. Bucuroși. Încrezători. Liniștiți. Și plini de zâmbete. Da, un zâmbet nu costă nimic dar oferă atât de mult! Cu un zâmbet poți câștiga un suflet. Cu un milion de dolari nu. Cu bani e doar cumpărat. Dar rămâne neloial. Pe holuri echipe de voluntari îndrumători. Și standuri de carte. Unul al editorii Scriptum, coordonată de pastorul Petru Lascău. Alt stand al Speranța Media, cu Gabi Gorcea la datorie. Altul cu Biblii; „Brutăria de Biblii” a fratelui Jacob Mătăsaru. În partea din stânga scenei e amenajat un studio Tv: Credo. Pastorul Iacob Berghianu a avut emisiuni și invitați pe bandă rulantă. Pe scenă armata de leviți, de cântăreți (Convențional Brass Band). Coordonați de Remus Moroșan. Cât de greu o fi să unești în voci sau instrumente sute de tineri? Sincer, m-a impresionat grupul/corul din Portland; cu o seară înainte participasem cu ei la un eveniment creștin în Knoxville. Cântă profesionist. Felicitări dirijoarelor Andreea Stoia și Iulia Filimon. Ați atins voci ca de îngeri!
Citeste mai mult: https://nicolaegeanta.blogspot.com/2023/09/reportaj-de-la-conventia-53-de.html
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
