Întreaga vânzoleală din jurul posibilei introduceri a religiei ca materie la examenul de bacalaureat pornește de la o premisă falsă: din moment ce disciplina religie există deja în programa de învățământ, nu avem argument să o respingem ca materie la bacalaureat.
În primul rând, niciodată nu s-a predat religia (cu tot cortegiul ei de științe umaniste auxiliare cum ar fi morala, antropologia religioasă, filosofia scolastică, istoria artei ecleziale, a literaturii și culturii etc) în școala românească, ci numai doctrina ortodoxă sau, mai simplificat, un curs rudimentar de catehizare care ar fi trebuit săvârșit în biserică, iar nu în spațiul învățământului laic. Însă, chiar și așa, procentul absolvenților de gimnaziu/ liceu care, în urma parcurgerii curriculei catehetice, sunt în stare să recite Credo-ul niceeano-constantinopolitan, rugăciunea Pater noster, să schițeze în câteva cuvinte raporturile trinitare, sau să definească oricare dintre dogmele teologice este scăzut spre zero. Despre studiul câtuși de superficial al operei marilor scolastici ai Evului Mediu, sau de mai târziu, cum ar fi Toma de Aquino sau Erasmus din Rotterdam, nici pomeneală.În al doilea rând remarc, nu fără surprindere, alianța insolită dintre confesiunile catolică și protestante pe de o parte și cea ortodoxă pe de altă parte, cunoscând poziția mult mai maleabilă a catolicismului și creștinismului lutheran/calvin față de laicitate și modernitate în general. O alianță care sună întrucâtva a cârdășie oportunistă.
Citeste mai mult: https://nicolaegeanta.blogspot.com/2023/03/religia-la-bacalaureat-nu-cateheza.html
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
