Intrebari & Raspunsuri

Există Dumnezeu? 4 noi argumente

Timp de 27 de ani am fost ateu. Eram convins că oricine care credea într-un Dumnezeu sau în zei era, ei bine, prost – sau needucat – naiv, credul sau pur simplu avea interese personale pentru a face astfel de declarații – bani, putere etc.

Adică, la urma urmei, toată lumea știe că religia este doar o cârjă psihologică pentru cei slabi de minte, nu? Așadar, ce m-a făcut să-mi schimb părerea?, explică un articol PragerU in memoriam Frank Pastore.

Povestea completă o puteți citi în cartea pe care am scris-o – „Shattered“, dar ca să explic pe scurt, am fost pur și simplu provocat de coechipierii mei creștini de la Cincinnati Reds să citesc câteva cărți religioase, să le critic și apoi să le arăt băieților unde greșesc autorii și de ce ateismul este singura perspectivă logică pentru oricine nu cade pradă fanteziei, ficțiunii sau mitologiei.

Adică, pentru cineva care vrea să-și bazeze convingerile și valorile pe dovezi și argumente, nu pe emoții și tradiții.

Practic, mi-am propus să infirm teoria teistă, lucru care nu credeam că va fi prea greu, dar pe parcurs am întâmpinat anumite dificultăți. Dificultăți precum: Aristotel, Augustin, Aquino. Adică, în termeni simpli, am conștientizat că de fapt există patru big bang-uri care trebuie explicate, nu doar unul singur. Nici nu-mi trecuse prin minte așa ceva înainte.

Pentru toți e familiară teoria primului big bang, nu-i așa? De obicei, este răspunsul dat la întrebarea: „Ce s-a întâmplat? Cum a apărut viața din nimic?“ Potrivit teoriei, nu a existat nimic, a urmat o explozie și – dintr-o dată! – a apărut ceva! Adică timpul, materia și spațiul au luat brusc naștere în urma unei mari explozii cosmice ce a avut loc cu 16 miliarde de ani în urmă.

Nu a existat nicio evoluție treptată, nicio formă de tranziție, ci doar o reacție spontană – metafizică de-a dreptul, acum nu e nimic, și în clipa următoare e ceva. Bine, să analizăm dovezile să vedem spre ce duc.

Totuși, astrofizicienii ne spun că din acest prim big bang nu ar fi rezultat decât o parte din elementele fundamentale și că ar fi fost nevoie de miliarde și miliarde de ani pentru ca furnalele nucleare a mii de miliarde de stele să producă cele 118 elemente din tabelul periodic.

Deci primul presupus big bang cosmic produce doar materie și energie. Nici măcar nu începe să abordeze originea vieții. Așadar, cum apare viață din nimic?

Cum a avut loc abiogeneza? Adică, noțiunea că ceva poate apărea din nimic. Unde sunt dovezile?

Citește și Cum a încetat știința să-i mai susțină pe atei și a început să-l susțină din nou pe Dumnezeu

Ei bine, veți avea nevoie de un alt pas prin credință, un fel de al doilea big bang, biologic de data aceasta. Cu toate progresele uluitoare pe care le-am făcut în fizică, biologie și chimie doar în ultimii 100 de ani, încă nu suntem deloc mai aproape de a demonstra acest lucru. Nu avem habar. Cu cât analizăm mai atent, cu atât se înmulțesc întrebările.

Desigur, am învățat multe despre cum să manipulăm formele de viață, cum să adăugăm și să eliminăm material ADN, chiar să cartografiem genomul uman, dar nu suntem în stare să creăm viață din lucruri lipsite de viață.

Am ajuns deci la faza în care avem fizică, chimie și ceva noțiuni fundamentale de biologie – sau materie, energie și forme simple de viață, să spunem așa.

Dar încă nu putem explica marea diversitate a formelor de viață, diferențele uriașe dintre bacterii, plante și animale. Și nici nu avem o modalitate de a explica diferențele dintre om și animal. În acest moment, încă nu avem o antropologie.

Prin urmare, vom avea nevoie de un al treilea big bang, antropologic, pentru a explica toate acestea, ceea ce, desigur, este ceea ce urmărea Darwin în teza sa „Descent of man“.

Darwin a răspuns la o mulțime de întrebări acolo, dar nu a putut răspunde niciodată la întrebarea de bază: Cum a început procesul de evoluție?

Dar stați că tot nu am terminat de descris lumea care ne înconjoară. Va fi nevoie de încă un big bang pentru a explica cum un creier animal funcționând pe principii mecanice devine o minte umană capabilă de auto-analiză.

Chiar și formele de viață cele mai simple au creier și sistem nervos central. Cum se poate ca un asemenea creier să se transforme în mintea unui Michelangelo, a unui Shakespeare, a unui Beethoven?

citeste mai mult: https://tribuna.us/exista-dumnezeu-4-noi-argumente/

ADMIN

Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Related Articles

Lasă un răspuns

Back to top button
%d blogeri au apreciat: