ANUNTURI

Prințesa Ralu Callimachi și traducerea Bibliei în limba română contemporană

Românii evanghelici aproape toți știu că Dumitru Cornilescu, ierodiacon convertit la Hristos, a tradus acum 100 de ani Biblia (traducere care îi portă numele). Mulți dintre ei mai știu de asemeni că pentru tipărire (și traducere) a fost ajutat de Prințesa Ralu Callimachi. Nu doar cu bani. Fără aportul ei nu știm cum ar fi fost finalizat proiectul. Însă ceea ce românii nu știu e faptul dacă Prințesa a fost evanghelică. Credem mai mult ca sigur că a fost, pentru că sunt dovezi diferite mărturii. Problema care se ridică este dacă Prințesa Ralu a fost baptistă, creștină după Evanghelie, penticostală sau tudoristă? Ori a fost calvinistă? (pentru asta vă rog să citiți articolele de mai jos). Chiar dacă nu contează confesiunea căreia i-a aparținut, aportul pe care Ralu Callimachi l-a adus traducerii Bibliei în limba română contemporană este substanțial, motiv pentru care Prințesa trebuie să fie cunoscută și mult, mult mai mult promovată!(Nicolae.Geantă)A fost Ralu Callimachi Baptistă?
Prințesa Ralu Callimachi, cea care l-a încurajat și sprijinit pe Dumitru Cornilescu să realizeze o nouă traducere a Sfintei Scripturi, a fost pentru mulți ani un personaj anonim, uitat pe nedrept de către societatea românească.

În ultimul timp, mai ales pe parcursul anului trecut, s-a vorbit mult despre culisele traducerii și tipăririi Bibliei, versiunea Dumitru Cornilescu.

S-a amintit mereu rolul important și determinant pe care l-a avut Ralu Callimachi în acest proiect.

Cine a fost această doamnă? Ce știm astăzi despre ea? Cum a apărut pasiunea ei pentru Cartea Sfântă? 

Ralu Callimachi s-a născut la 22 septembrie 1867 pe Coasta de Azur, la Nisa, în familia lui Teodor și Zenaida Callimachi. A fost primul dintre cei 5 copii ai acestei familii.

A fost botezată în religia ortodoxă, având-o ca nașă pe mama viitoarei regine a Serbiei, Natalia Obrenovici. Educația copiilor acestei familii de moșieri s-a făcut sub supravegherea unei bone englezești, Rebecca Paxton. Aceasta a avut o puternică influență protestantă asupra copiilor, contribuind la formarea profesională și spirituală a acestora.

Potrivit unor informații relatate în Istoricul Adunărilor Creștine după Evanghelie din România din anul 1994 prințesa Ralu Callimachi s-ar fi convertit la credința creștină în Biserica Baptistă din Paris la predicile pastorului Ruben Saillens.

Relația ei cu Biserica Baptistă a trezit interesul pentru scrierile protestante și dorința de a pune la dispoziția poporului român o variantă nouă a Bibliei, accesibilă publicului larg.

La Congresul Uniunii Baptiste din anul 1922 pastorii baptiști Ioan Socaciu și Constantin Adorian au propus participanților prezenți la eveniment formarea unei delegații baptiste care să meargă și să-i mulțumească prințesei pentru contribuția avută la tipărirea unei noi ediții a Bibliei, propunere care a fost votată în unanimitate.

Există documente care atestă faptul că prințesa a tradus diferite broșuri cu caracter evanghelic și chiar a avut un rol important la traducerea sau revizuirea unui Nou Testament, tipărit în anul 1898 și care se află acum în Biblioteca Academiei Române.

Cu certitudine interesul ei pentru traducerea și tipărirea Bibliei în limba română a existat cu mai mulți ani înainte de a-l întâlni pe Dumitru Cornilescu. 

Documentele istorice (puține la număr) o prezintă pe Ralu Callimachi ca pe o femeie evlavioasă, o întruchipare a dragostei, bunătății și generozității.

Soțul ei, Alexandru Cantacuzino Pașcanu, a fost vicepreședinte al Senatului, dar nu a fost preocupat, asemeni multor politicieni, de viața spirituală.

Ralu Callimachi l-a găzduit pe Dumitru Cornilescu la conacul familiei de la Stâncești, loc unde i-a oferit confortul și sprijinul necesar pentru realizarea acestui proiect important. De asemenea ea a plătit tipărirea ediției Noul Testament din anul 1920 și tipărirea primei ediții a Bibliei Cornilescu din anul 1921. 

Este posibil ca Ralu Callimachi, cunoscătoare a mai multor limbi (franceză, engleză, posibil italiană, greacă și germană) și a Sfintei Scripturi, să-l fi sprijinit pe tânărul monah și în lucrarea de traducere sau revizuire a textului biblic.

A murit în perioada celui de-al doilea război mondial, datele sunt contradictorii, în anul 1941(?) sau în anul 1944 (?) și a fost înmormântată probabil în localitatea Salcea, județul Suceava.

În ciuda inteligenței și a pregătirii sale, a descendenței familiale și a poziției sociale a soțului ei, Ralu Callimachi a fost o femeie evlavioasă și modestă. 

Ea a avut un rol esențial în traducerea celei mai apreciate și cunoscute variante românești a Sfintei Scripturi.

Fără implicarea ei probabil Dumitru Cornilescu n-ar fi avut motivația, confortul și resursele necesare realizării acestui proiect atât de important pentru spiritualitatea românească. 

Ionel Tuțac (vezi sursa)

–––––––––––––––-

Ralu Callimachi: un parcurs spiritual

​De puţină vreme, personalitatea prinţesei Ralu Calimachi suscită interesul evanghelicilor, asupra ei emiţându-se opinii variate. S-a născut la Nisa, în Franţa, în anul 1867, ca descendenta unei vechi familii boiereşti din Moldova.

Din datele pe care le deţinem în prezent ştim că aceasta a primit Evanghelia ascultând predicile lui Ruben Saillens la serile de evanghelizare dintr-o biserică baptistă din Paris (Gheorghe Oprea Teodorescu, Marin Ionescu, Istoricul Adunărilor Creştine după Evanghelie din România (1899-1945), Craiova, Editura Sitech, 2020, p. 228). În ţară s-a implicat activ în cooptarea şi susţinerea tânărului Dumitru Cornilescu, pentru munca de traducere a Bibliei într-o limbă română modernă. De asemenea, frecventa şi Adunarea unde predica Teodor Popescu, Gheorghe Cornilescu ş.a.

​Spre apusul vieţii a locuit la fiica sa în Salcea, judeţul Suceava, unde a şi trecut în veşnicie în 1944. În această perioadă a frecventat întâlnirile Adunării Creştine după Evanghelie din Văratec, judeţul Suceava. Bătrânii şi-o aminteau ca fiind „Păşcăniţa”, care venea cu trăsura de la Conacul din Salcea: „La prima vizită, când a sosit momentul rugăciunii, fratele Iancu Miron, bătrânul adunării, pentru a evita o situație neplăcută pentru deosebitul oaspete, a propus ca micuța comunitate de țărani să nu îngenuncheze ca de obicei pe podeaua de lut, ci să se ridice în picioare. Coana boier a ripostat argumentând că trebuie să îngenuncheze împreună ca frați și surori. Era Ralu Callimachi, soția lui Alexandru Cantacuzino-Pașcanu, boierul locului.” (Valentin Samoilă, Liviu Ioan Mitrea, „Umerii” pe care stă „istoria”… traducerii Cornilescu, în Daniel Gabriel Cuculea, Bogdan Emanuel Răduţ (editori), 100 de Nume pentru un Renume, în curs de publicare).

Trecerea sa în veşnicie, în 1944, a găsit-o tot în Salcea, acolo fiind şi înmormântată.

Încă de la începuturi, creştinii după Evanghelie au asimilat mai uşor traducerea Bibliei de către Dumitru Cornilescu, traducere la care a stat în spate Ralu Callimachi. Edmund H. Broadbend spunea, în 1921, că „nu există nicio altă traducere care ar putea să-i la locul”, pentru că „oamenii o înţeleg” şi „limba folosită îi atrage” (***, Cornilescu – din culisele publicării celei mai citite traduceri româneşti a Sfintei Scripturi, ediţie îngrijită de Emanuel Conţac, Cluj-Napoca, Editura Logos, 2014, pp. 136-137). Iar, cu un an înainte, Francis Berney i-a trimis lui Cornilescu „10.000 de franci şi 90.000 lei pentru tipărirea Bibliei”, bani care au fost folosiţi la tipărirea ediţiei princeps a Noului Testament în traducerea Dumitru Cornilescu (Ibidem, p. 116). Această sumă a fost adunată de la Fraţii (Creştinii după Evanghelie) din Elveţia.

Prin aceste câteva exemple înţelegem faptul că atât Dumitru Cornilescu, cât şi prinţesa Ralu Callimachi, au avut statornice afinităţi cu creştinii după Evanghelie, fapt pentru care îi suntem recunoscători lui Dumnezeu.

Gânduri comune Emanuel Răduț &Virgil Achihai (vezi sursa)– o altă viziune asupra celor prezentate pe pagina de FB a bunului mei frate și prieten Ionel Tuțac.

––––––––––––––––––

Confuzii cu privire la Ralu Callimachi

Despre Ralu Callimachi am scris în nenumărate rânduri pe blog. Istoria ei mă intrigă nespus de mult, fiindcă această doamnă, care a jucat un rol providențial în istoria Bibliei Cornilescu, a căzut complet în uitare.

În perioada următoare nădăjduiesc să pun cap la cap puținele fire privitoare la istoria ei și să scriu ceva coerent. Am să public pe blog textul, în speranța că în timp voi aduna, cu migală și răbdare, materialul necesar creionării unui portret decent.

Între timp, găsesc răgazul să risipesc câteva dezinformări dintr-un articol găsit pe site-ul ziarului Evenimentul (din data de 13/11/2013).

Citez mai jos paragraful cu dezinformări. Tot articolul, în format PDF, poate fi citit AICI.

Boieroaica penticostală a construit biserici ortodoxe

Aşadar, în anul 1907, parte dintre uliţele fostei comune Salcea erau iluminate cu ajutorul curentului electric. Interesant este că şi soţia boierului s-a implicat în viaţa socială şi religioasă a comunităţii. Lucia Paşcanu era penticostală, însă a finanţat construcţia mai multor biserici din comună. „A fost principalul sponsor, care a plătit preotului Cornilescu traducerea Bibliei din limba greacă şi slavonă, în limba română. Noi folosim în bisericile ortodoxe această Biblie şi în ziua de astăzi”, a spus Ilie Lungu.

Sunt convins că „boieroaica” la care se referă primarul Ilie Lungu nu este Lucia, fiica lui Ralu, ci Ralu însăși. Lucia [Cantacuzino-Pașcanu], de care face vorbire „primarele” de Salcea, a fost fiica ei, căsătorită Băleanu.

Numai că Ralu Callimachi, devenită Cantacuzino-Pașcanu prin căsătoria cu Alexandru (la 9 mai 1895), nu era nicidecum penticostală! A avut, ce-i drept, puternice simpatii evanghelice, fiindcă se formase intelectual și religios în atmosfera unei Geneve calviniste. Și apoi, penticostalismul nu pătrunsese încă în România la 1907!

Mai trebuie spus că traducerea făcută de Cornilescu are la bază textul grec și versiunea Segond (pentru NT) și preponderent Segond (pentru VT). Această Biblie, fiind izvorâtă dintr-un context protestant-evanghelic, nu a fost folosită oficial în bisericile ortodoxe. A fost citită, desigur, și de unii ortodocși, dar nu a primit niciodată „acreditare” ortodoxă.

Emanuel Conțac (vezi sursa)

https://nicolaegeanta.blogspot.com/2022/01/printesa-ralu-callimachi-si-traducerea.html

ADMIN

Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Related Articles

Lasă un răspuns

Back to top button
%d blogeri au apreciat: