ANUNTURI

Onisim Botezatu: Cât să mai plângă mama?

Cât să mai plângă mama
pentru tine,
Băiete, tu
Și fată dragă?
Cât să mai fie tatăl necăjit
De vorbe de ocară,
De banii cheltuiți în vânt,
De viața ta murdară?

Cu ochii ei zâmbind spre cer
Când ai venit pe lume,
Și mâinile-i calde și moi
Întinse cu iubire
Și dorul ei arzând în piept
Viu, Domnului să I te-nchine.

De ce acum
În urma ta
Lași lacrimi fără număr?
Pe-obrazul ei
Curat și sinceri
Sapi riduri după riduri.

Nu știi că fericirea ta
Atârnă în cinstire?
De mama ta,
De tatăl tău
De a lor bucurie.

Cu vorbe aspre
De aspidă
Și cu priviri ostile,
Îți răsplătești ai tăi părinți
Și speri la fericire?

Aceeași mamă încrețită
De ani și suferință,
Ascunde-n sufletu-amărât
Iubire și credință.

Când tu te-ndrepți
Spre locuri sumbre,
Cu fii ai nopții lumii
Ea e plecată pe genunchi
Pân’ la apusul lunii.

Să nu o vezi dușman în sine,
Să nu-ți fie rușine,
A-mbătrânit dorinduși sincer
Ție să-ți fie bine.

Vei fi părinte în curând
Și vei culege roada
A tot ce-ai semănat râzând,
Lăsând părinții lăcrimând
Să știi că vei da seama.

Azi, te îndemn să fii cinstit,
Să recunoști greșeala,
Să o repari cum se cuvine
Și vei primi iertarea.

Cât iartă un părinte-n viață
Doar Dumnezeu o știe.
O fiule rătăcitor!
Ce pribegești departe,
Pentru părinte ești tot fiu
De lași orgoliile firii
Și viciile toate.

Adună-ți forța ce-o mai ai
Și ia-ți locul la masă.
Cu dragoste ești așteptat
Să te întorci acasă.

De vei privi mândru, semeț
La ultima chemare,
Vei mai găsi doar un baston
Și soba și-ochelarii,
Și prăbușit vei plânge-n pumni
Că n-ai cerut iertare.

De-aceea fiule te-ntreb:
Cât să mai plângă mama?
Dac-a plecat dintre cei vii,
Mai du-i o floare la mormânt
Și pune-i îngânând, plângând
Că nu a plâns degeaba.

Iar de trăiește nu uita
Să-i fii o mângâiere,
Sulejete-I cerului cât poți
Mama în rugăciuni fierbinți
Lui Dumnezeu îi cere.

Oferă-i floarea cea mai scumpă,
Cât îi simte mirosul.
Cinsteste-ți tatăl cât e viu,
Curând vei sta lângă sicriu
Și nu vei mai putea să știi
Vei plânge că e prea târziu…

Onisim Botezatu

ADMIN

Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Related Articles

Lasă un răspuns

Check Also
Close
Back to top button
%d blogeri au apreciat: