„Un fariseu a rugat pe Isus să mănânce la el. Isus a intrat în casa fariseului şi a şezut la masă. Şi iată că o femeie păcătoasă din cetate a aflat că El era la masă în casa fariseului. A adus un vas de alabastru cu mir mirositor şi stătea înapoi lângă picioarele lui Isus şi plângea. Apoi a început să-I stropească picioarele cu lacrimile ei şi să le şteargă cu părul capului ei; le săruta mult şi le ungea cu mir.”(Luca 7:36-38, NV).
În zilele lui Isus, când invitai un demnitar la tine acasă pentru cină, membrii întregului oraș puteau participa. Chiar dacă nu beneficiau de scaune, ei puteau sta rezemați de un perete ca să privească, fără să participe însă. Într-un astfel de cadru a intrat o femeie care dorea cu disperare să-L vadă pe Isus. Această femeie, o prostituată, era dispusă să îndure privirile și murmurările celorlalți participanți pentru a se apropia de Isus, acest bărbat despre care auzise că îi poate da o viață nouă.
Să ne uităm pentru un moment la societatea din primul secol. Trei categorii de oameni nu erau niciodată atinși: un lepros, o persoană imorală și un cadavru. Leprosul trebuia să strige un cuvânt de avertizare pentru alții: „Sunt necurat!” și toată lumea se ferea de el. Persoana imorală era scoasă din vedere. Și se considera că o infecție, fie ea spirituală sau fizică, ar fi putut să vină asupra ta dacă ai fi intrat în contact cu un cadavru.
Isus nu era legat de obiceiurile din zilele sale și a sfidat toate aceste trei constrângeri sociale:
• El a întâlnit o văduvă care însoțea trupul fiului ei mort și a rostit cuvinte de înviere peste corpul tânărului (vezi Luca 7: 11-15). Învierea câștigă biruința asupra morții!
citeste mai mult: https://alfaomega.tv/devotional/11820-devotional-apropierea-de-isus-prin-credinta?fbclid=IwAR1W5lAolBgvmZZGTPmbj-Ep5UHimkpNGqNn-eQZoQzroG_qXn3RKBtJtXc
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
