ANUNTURI

Somnul sufletului – de doctor R. Baruch, Ce se întâmplă cu adevărat când o persoană moare?

Ce se întâmplă cu adevărat când o persoană moare? Mulți oameni se apropie de acest subiect al morții, cu teamă. Aceasta este din cauză că nu știu ce se va întâmpla cu ei după ce mor. Dar, dacă cineva consultă Biblia, atunci, această persoană poate ști cu certitudine ce se va întâmpla cu el când moare. Există două definiții diferite, dar relaționate, ale morții. Prima este, simpla separare a sufletului de trup. A doua este, separarea eternă a sufletului de Dumnezeu. Îaninte să trecem la studiul nostru ar fi benefic, ca, de asemenea, să definim diferitele părți ale unei ființe umane.

În Noul Legământ, Pavel vorbește despre trupul, sufletul și duhul unui om (vezi 1 Tesaloniceni 5:23). Este evident la ce se referea Pavel când vorbește despre trup, dar care este diferența dintre suflet și duh? În ebraică, există două cuvinteנפש ונשמה .Primul are de a face cu însuți esența unei persoane. Prin urmare, când am vorbit despre suflet, mai devreme, de fapt m-am referit la dimensiunea spirituală a unei persoane. Unii învățători au spus că diferența dintre suflet și duh, în Noul Testament, este aceea că sufletul este un fel de „recipient” pentru duh.

Un termen foarte important din Biblie este răscumpărarea. Chiar dacă acest concept poate fi aplicat la multe lucruri diferite; în general, atunci când se face referire la răscumpărare, în relație cu o persoană, se referă la experiența mântuirii, în care păcatele cuiva primesc ispășire și ca rezultat al acestei plăți, această persoană poate intra acum, în Împărăția lui Dumnezeu.

Un alt termen important care are legătură cu această discuție este Șeol. Șeol este locul unde, în Vechiul Testament, o persoană mergea când murea. Șeol este localizat în partea de jos a pământului. Yeshua, i-a învățat în Luca, capitolul 16, că Șeol este format din două compartimente separate. Unul este numit Hades în greacă, adică Iadul, și celălalt este cunoscut ca și Sânul lui Avraam (piept). Iadul este un loc al chinului, unde sufletul arde în agonie. Sânul lui Avraam este un locul unde, cei care au aceeași credință ca și Avraam, au mers atunci când au murit. Acest loc este un fel de paradis. Baza Scripturală pentru a numi Sânul lui Avraam drept un fel de paradis, se găsește în Luca 23:43, când Yeshua i-a promis tâlharului care s-a pocăit și era crucificat lângă El, „Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai”.

Când Yeshua a murit pe lemn (Cruce), ni se spune că a coborât în locurile cele mai adânci ale pământului, unde a predicat duhurilor din închisoare (vezi 1 Petru 3:19). Aceștia au fost neascultători, adică nu au crezut în promisiunea pe care Dumnezeu i-a făcut-o lui Avraam (Legământul Avraamic). Pavel, spune în mod corect în Galateni 3:16 faptul că fundamentul pentru Legământul Avraamic este Mesia, Yeshua. Prin urmare, cei care au crezut la fel cum a crezut Avraam, că Dumnezeu l-a trimis pe Mesia să răscumpere pe poporul Său, de la păcatele lor, au mers în Sânul lui Avraam, în timp ce, cei care au respins promisiunea, adică s-au comportat într-un mod necredincios, au coborât în Iad.

Este vital să realizăm că până la lucrarea lui Yeshua, cei din Sânul lui Avraam doar au crezut că Dumnezeu îl va trimite pe Mesia, dar ei nu aveau nici o idee cine era Mesia. Prin urmare, Scriptura ne informează că după ce a mers și a proclamat identitatea Sa celor din Iad, care nu au crezut promisiunea Legământului Avraamic, și dezvăluindu-le de ce erau chinuiți, atunci Yeshua a mers în Sânul lui Avraam și s-a descoperit ca și Cel pentru care au sperat ei. Apoi, Pavel ne spune în Efeseni, capitolul 4, că mai târziu, Yeshua i-a luat pe cei din Sânul lui Avraam în Cer (Rai) (citește Efeseni 4:8-10).

Așadar, astăzi, chiar dacă Șeol încă există, doar Iadul a mai rămas. Yeshua a golit Sânul lui Avraam. Mulți văd Isaia 5:14, ca și baza pentru acest punct de vedere. Acolo este zis,

לכן הרחיבה שאול נפשה ופערה פיה לבלי חוק וירד הדרה והמונה ושאונה ועלז בה

De aceea, își și deschide Locuința morților gura și își lărgește peste măsură gâtlejul, ca să se pogoare în ea măreția și bogăția Sionului, cu toată mulțimea lui gălăgioasă și veselă.

Ceea ce ne dezvăluie acest verset este faptul că Șeol a fost lărgit și intrarea (gura) este deschisă larg pentru a-i primi pe cei care s-au dedat la plăceri în această lume și au ignorat Cuvântul lui Dumnezeu.

De unde știm că astăzi nu mai există Sânul lui Avraam? Biblia spune că Yeshua s-a înălțat din nou la cer. Yeshua a promis credincioșilor că acolo unde este El vor fi și ei (vezi Ioan 14:3). Într-un mod similar, Pavel spune că a fi absent din acest trup (mort) înseamnă să fi prezent cu Domnul (2 Corinteni 5:8). Deci, dacă Yeshua este în Cer și credincioșii, atunci când vor muri vor fi cu El, este clar că cei credincioși merg direct în Cer, atunci când mor. Este important să afirm că atunci când spun „credincioșii merg direct ăn Cer, atunci când mor”; fac referire la sufletul credinciosului răscumpărat נשמה și nu la trupul lor.

Există câțiva în cadrul creștinismului, care nu sunt de acord cu afirmația mea că atunci când un credincios moare, duhul său merge imediat în cer să fie cu Yeshua. Ei, în schimb, declară că sufletul omului doarme în pământ până la întoarcerea lui Mesia când va aduce învierea. Ei se referă la A doua venire. Cu toate acestea, Pavel face referire la un alt tip de înviere pe care el o numește Fericita noastră nădejde.

„Așteptând fericita noastră nădejde și arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu și Mântuitor, Isus Hristos.” Tit 2:13

Teologii numesc această Fericită nădejde, drept Răpirea. Din păcate, este tot mai frecvent ca cei credincioși să respingă cu totul ideea de Răpire. De fapt, în urmă cu câțiva ani, am fost invitat ca vorbitor la o conferință mesianică unde un alt vobitor a ținut un seminar despre cum el nu crede în Răpire. Motivul lui principal este faptul că el nu a văzut un asemenea eveniment să fie predat de iudaism. O astfel de poziție ignoră afirmația lui Pavel din 1 Corinteni 15:51 unde el spune că Fericita noastră nădejde este un mister; și că este ceva care nu a fost dezvăluit profeților. Este important ca fiecare să înțeleagă ce este Răpirea.

În 1 Tesaloniceni, capitolul 5, Pavel spune într-un mod empatic, că cei credincioși nu vor experimenta mânia lui Dumnezeu.

„Fiindcă Dumnezeu nu ne-a rânduit la mânie, ci ca să căpătăm mântuirea prin Domnul nostru Isus Hristos.” 1 Tesaloniceni 5:9

Ce este de fapt Fericita noastră nădejde? Scriptura ne învață că prin Fericita nădejde, credincioșii nu vor experimenta mânia lui Dumnezeu, nu vor fi pe pământ în timpul Necazului cel Mare. Cum vor scăpa credincioșii de acest lucru? Răpirea este derivat de la cuvântul din limba latină care vorbește despre a lua, a îndepărta ceva, repede, din locul ei. Această idee este exprimată de 1 Tesaloniceni 4:17. În acest verset, Pavel informează cititorul, că Mesia va coborî din cer și noi, cei care vom fi încă în viață, vom fi smulși sus ἁρπαγησόμεθα împreună cu cei care sunt morți. Este cel mai important să înțelegem că acest cuvânt „noi” se referă doar la cei care cred în Mesia Yeshua care sunt vii în acel moment în timp; în timp ce fraza „cei care sunt morți” se referă la credincioșii din ultimii 2.000 de ani care au acceptat mesajul Evangheliei lui Yehsua, înainte de a fi murit.

citeste mai mult: https://alfaomega.tv/viata-spirituala/identitate-spirituala/11718-somnul-sufletului-de-doctor-r-baruch?fbclid=IwAR3nNqRpXFBUsZR9VKcDY_hlUBIJr7No5_nqdgc0E3_npKNER_m_j3YclDk

ADMIN

Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Related Articles

Lasă un răspuns

Back to top button
%d blogeri au apreciat: