Darurile spirituale pot fi folosite greșit

Darurile spirituale pot fi folosite greşit în multe feluri. Eruditul metodist unit Kenneth Kinghorn descrie extremele, folosind cuvinte pline de culoare: „carisfobia” şi „carismania”. Unii care sunt pe deplin conştienți de potențialul darurilor lor spirituale le pot folosi pentru a dobândi putere, a câştiga avere, a se răzbuna sau a-i exploata pe ceilalți credincioşi. Nu voi încerca să intru în amănunte în aceste privinţe sau să cataloghez toate celelalte abuzuri obişnuite ale darurilor spirituale din zilele noastre. Dar vreau să numesc şi să comentez două dintre ele, pe care eu le consider deosebit de răspândite şi contraproductive pentru creşterea bisericii.

Exaltarea darurilor

Primul abuz îl constituie exaltarea darurilor. În unele cercuri, este popular să ridici un dar deasupra celorlalte. A avea un anumit dar reprezintă un simbol al statusului spiritual în unele grupuri. Cetățenii de primă clasă sunt separați de cetățenii de clasa a doua, pe baza exercitării unui anumit dar sau a unor daruri.

Când se întâmplă acest lucru, darurile pot deveni cu uşurință scopuri în sine. Ele pot glorifica mai degrabă pe utilizator, decât pe Dătător. Ele pot aduce beneficii mai degrabă individului decât Trupului. Ele pot produce mândrie şi îngăduinţă prea mare de sine. Corintenii au căzut în această capcană şi Pavel le scrie 1 Corinteni 12-14 în încercarea de a-i îndrepta. Toți trebuie să primim un avertisment clar pentru a evita exaltarea darurilor.

În timp ce revizuiam literatura despre darurile spirituale, am descoperit manifestarea exaltării darurilor în locuri neaşteptate. Un autor, de exemplu, considera profeția ca fiind cel mai mare dar. Un altul spunea că cel mai mare dar este cuvântul despre înțelepciune. Un altul sugerează că apostolia ar putea fi acela. Eu însumi nu cred că un dar este mai presus de altele, deşi vedem o ordonare clară a slujbelor în 1 Corinteni 12:28, unde Pavel îi menționează în primul rând pe apostoli, în al doilea pe profeți, în al treilea pe învăţători şi apoi urmează celelalte daruri, dar nu neapărat în ordine.

Se pare că anumite daruri pot fi mai potrivite decât altele, pentru anumite ocazii şi locuri, pentru anumite filozofii ale slujirii, pentru anumite grupuri şi pentru anumite sarcini. În situația din Corint, profeția era necesară mai mult decât limbile, după cum se explică în 1 Corinteni 14. Acest fapt nu exaltă un dar; ci ordonează darurile.

Sindromul proiecției darurilor

Al doilea abuz este proiecția darurilor. Majoritatea creştinilor care au biografii scrise despre ei înşişi au realizat lucruri extraordinare în timpul vieții lor. Ce anume le-a dat capacitatea de a transforma performanțele obţinute pe parcursul vieții care le justifică biografia? Trebuie să fie faptul că Dumnezeu le-a dat un dar spiritual sau mai multe daruri într-o mod neobişnuit, că le-au dezvoltat în mod conştiincios şi că le-au folosit pentru slava lui Dumnezeu şi în folosul Trupului lui Hristos.

Sursa: https://alfaomega.tv/viata-spirituala/intimitate-cu-dumnezeu/9620-darurile-spirituale-pot-fi-folosite-gresit?fbclid=IwAR1vP27ogVZ276WOnh1LuJrFA_ArdBLnELCndSTvsVd0bAa2asmlIuhK1UY#ixzz5k6BquurK
Follow us: @alfaomegatv on Twitter | alfaomegatv on Facebook