Reclame
ULTIMELE STIRI

Locul familiei în sistemul de valori al creștinului


„Una dintre formele de idolatrie acceptabile printre creștinii evanghelici este idolatrizarea familei.” Afirmaţia, care a fost postată de pastorul Kevin DeYoung pe contul său de Twitter, a devenit virală pe contul de socializare, colectând peste 1.600 de like-uri, dar și critici acerbe și solicitări de clarificare.

Deși nu este neobișnuit ca un subiect important, precum cel al familiei, să suscite un interes pe măsură, atenţia primită de această postare l-a luat prin surprindere pe însuși autorul ei, care s-a văzut nevoit să clarifice sensul afirmaţiei sale într-un text publicat de The Gospel Coalition.

DeYoung a mărturisit că, în doar câteva zile, s-a transformat într-un personaj controversat, devenind, în funcţie de convingerile celor care i-au citit postarea, un lider extrem de curajos sau doar un înșelător.

Pastorul a fost apostrofat pentru că ar inventa false probleme, ignorându-le pe cele cu adevărat stringente – relaxarea moralei sexuale, amânarea căsătoriei pentru vârste tot mai mature și manipularea fertilităţii, în sensul restrângerii sau amânării concepţiei pe termen nedeterminat.

Enunţul lui DeYoung a fost așezat de criticii săi în registrul celor care subminează rolul esenţial al familiei, „într-un moment în care fragmentarea familiei tradiţionale este fără precedent”, soldându-se cu nașteri în afara familiei, separări și divorţuri, precum și abuzuri, după cum sublinia John, unul dintre utilizatorii de Twitter. Un slalom printre reacţiile critice arată că acesta este firul roșu care le străbate – frustrarea că rolul familiei ar fi minimalizat într-o perioadă în care se crede că familia creștină este extrem de fragilă.

Această convingere merge în direcţia unor studii (sau poate a fost creată sau amplificată de acestea) care arată că și familiile creștine sunt foarte vulnerabile în faţa divorţului, creștinii atingând aceleași rate ridicate de disoluţie ale familiei ca și necreștinii.

Înainte de a inventaria argumentele pe care DeYoung le aduce în sprijinul afirmaţiei sale, este util să aruncăm o privire asupra ultimelor cercetări legate de familiile creștine, pentru a vedea cât mit și cât adevăr se regăsește în convingerea că acestea sunt destul de puţin stabile și, atunci când rezistă, nu sunt chiar fericite.

Și creștinii divorţează. Cât de frecvent?

Ideea că stabilitatea maritală a creștinilor nu este prea robustă este foarte răspândită, explică Glenn Stanton, directorul organizaţiei creștine Focus on the Family, susţinând că popularitatea ei nu salvează de inexactitate. Mai mult, vehicularea acestei idei este folosită pentru a demonstra că, în viaţa de zi cu zi, credinţa creștină nu se descurcă atât de bine, eșuând în aceeași fundătură în care ajung și relaţiile necreștinilor.

Cireașa de pe tort o constituie un studiu publicat în februarie 2014 în American Journal of Sociology, care arată că divorţul în rândul conservatorilor religioși depășește media divorţurilor din societate. Analizând harta Statelor Unite, pentru a identifica regiunile cu rate mai înalte ale divorţului, demografii Jennifer Glass, de la Universitatea din Texas, și Philip Levchak, de la Universitatea din Iowa, au constatat că un predictor puternic al ratei ridicate de divorţ este concentrarea mare a conservatorilor evanghelici într-o regiune.

Cercetătorii au arătat că procentul divorţurilor crește în statele conservatoare din punct de vedere religios (Alabama și Arkansas se plasează pe al doilea, respectiv al treilea loc în ce privește numărul de divorţuri din SUA, cu aproximativ 13 divorţuri la 1.000 de persoane pe an), și este mai mic în statele mai liberale (6 și 7 divorţuri la 1.000 de persoane în statele New Jersey și Massachusetts).

Comentând concluzia acestui studiu – conservatorii religioși divorţează mai frecvent decât liberalii religioși și decât cei fără o afiliere religioasă –, Bradford Wilcox, directorul National Marriage Project, admite că, până la un punct, aceasta este adevărată, dar că trebuie făcute observaţii care modifică înţelegerea întregului cadru.

În primul rând, subliniază Wilcox, studiul constată, de asemenea, o rată mare a divorţului și în statele cu un procent mare de cetăţeni nereligioși, ceea ce poate pune sub semnul întrebării faptul că religia în sine reprezintă problema. În al doilea rând, rata divorţului diferă chiar și printre protestanţi, după cum arată sociologul Charles Stokes – se menţine ridicată în rândul protestanţilor nominali, care frecventează rar sau deloc biserica, și scăzută în rândul protestanţilor ce frecventează regulat serviciile religioase, ceea ce arată că angajamentul religios ferm face o diferenţă reală.

Un studiu efectuat de Wilcox, care este și sociolog la Universitatea din Virginia, arată că protestanţii conservatori care frecventează regulat biserica au un risc de divorţ cu 35% mai mic decât cei neafiliaţi religios, pe când, raportat la același grup, riscul de divorţ al protestanţilor nominali crește cu 20%. De asemenea, riscul unui divorţ scade cu 31% în cazul catolicilor practicanţi și cu 97% în rândul evreilor religioși.

Cercetătoarea Shaunti Feldhahn, absolventă de Harvard și autoarea mai multor cărţi despre căsnicie, și-a prezentat concluziile despre stabilitatea mariajului din societatea de astăzi în cartea sa Vești bune despre căsătorie: demascând miturile despre căsătorie și divorţ (The Good News About Marriage: Debunking Discouraging Myths about Marriage and Divorce), pe baza unui studiu pe care l-a derulat de-a lungul a 8 ani.  Feldhahn constată că rata divorţului nu a ajus niciodată la 50%, așa cum s-a vehiculat adesea. De fapt, aceste cifre au venit din estimările cercetătorilor, care au asistat la o creștere fără precedent a divorţurilor în anii ’70 și începutul anilor ’80, dar în realitate divorţurile n-au atins acest prag și nici măcar nu s-au apropiat de el. Conform cercetării lui Feldhahn, în jur de 20-25% dintre căsnicii se destramă și, în timp ce acest procent nu este unul neglijabil, „este cu mult mai bun” decât cel pe care-l vehiculează oamenii. În plus, studiul a stabilit că 4 căsnicii din 5 sunt fericite la 5 ani după încheierea lor, iar cele creștine au probabilitatea cu 27 până la 50% mai mică de a se destrăma.

Autorii acestor studii nu susţin totuși că familiile creștinilor nu se luptă cu probleme și provocări reale, ci doar afirmă că doresc să corecteze o imagine deformată despre instabilitatea și insatisfacţia cronică in casnicii, demonstrând că, în timp ce mai este de lucrat pentru clădirea acestor relaţii, ele nu sunt totuși sub pragul de avarie, așa cum se vehiculează adesea nejustificat.

Familia rămâne în centrul sistemului de valori americane, arată un sondaj Pew Research Center, constituind pentru majoritatea americanilor, creștini sau nu, principala sursă de satisfacţie și de împlinire.

Reclame

Sustine Proiect CT 2019. Dumnezeu te va rasplati!

$5.00

Banner filme

Articole recente: LibrariaCT.ro

Despre ADMIN (22080 de articole)
Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: