Reclame
ULTIMELE STIRI

E compatibil creștinismul cu știința? Editorial de Sorin Pețan


Ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci Dumnezeu le-a arătat. De la crearea lumii, însuşirile Lui invizibile, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui au fost percepute clar, fiind înţelese din ceea ce a fost creat, pentru ca ei să fie fără scuză, pentru că, deşi L-au cunoscut pe Dumnezeu, ei nu L-au slăvit ca Dumnezeu şi nici nu I-au mulţumit, şi astfel gândirea lor a devenit fără folos, iar mintea lor nesăbuită s-a întunecat. Romani 1:19-21.

Știința a avut o relație complicată cu credința creștină. Mulți oameni de știință au fost creștini, împletind creator credința lor în Dumnezeu cu rațiunea și curiozitatea de a descoperi misterele lumii naturale. Mănăstirile și bisericile, în special în Evul mediu, au fost centre de studiu și de educație pentru o eră întunecată a istoriei. Însă, în același timp, Biserica a și profitat de poziția dominantă avută în stat pentru a combate unele descoperiri științifice care păreau să contravină dogmelor bisericești. Religia părea tot mai puțin favorabilă rațiunii.

Începând cu Renașterea (sec. 14-17) și continuând cu Iluminismul, în Europa Occidentală apare o nouă paradigmă, umanismul, prin care Omul devine măsura tuturor lucrurilor. În secolul 15 apare o mare inovație tehnologică, tiparul, care permite răspândirea informației și a cunoașterii într-un mod fără precedent.

Ca paranteză, tot în acea perioadă, corupția Bisericii catolice de atunci și vânzarea de indulgențe (iertarea păcatelor contra unei sume de bani) a dus la Reforma lui Luther de acum exact 500 de ani, dar a și accelerat tensiunile în societate. Pentru lumea catolică (și apoi protestantă), conta mult alinierea rațiunii cu credința. În Europa de Est și în Țările Române, Ortodoxia nu a fost la fel de afectată de aceste turbulențe, perspectiva ortodoxă mai mistică asupra lumii (bazându-se mai puțin pe logică sau știință pentru a dovedi credința, care trebuie acceptată ca atare și experimentată), dificultățile economice, influența otomană și contextul geopolitic nu au fost favorabile pentru dinamica știință-spiritualitate.

Era modernă, începută prin secolul 16, se baza pe faptul că omul era centrul lucrurilor și că, prin rațiune, poate descoperi orice lucru. A fost perioada de înflorire extraordinară a științelor și a cunoașterii. Și, din păcate, s-a formulat în întreaga Europă în contrast cu Evul Mediu în care credința religioasă nefericit exprimată și nu foarte luminată ținea captiv omul sub un sistem de dogme stricte. Însă în era modernă s-a pus baza metodei științifice de a descoperi adevărul, presupunând emiterea de ipoteze și verificarea lor folosind observații repetate (și repetabile), măsurători și experimente, analizarea lor, urmate de emiterea de concluzii. Metoda științifică ne-a servit și încă ne servește bine, fiind baza descoperirilor incredibile ale științei în domeniul natural.

Are însă o vulnerabilitate. Adesea credem că știința se ocupă cu date concrete, cu fapte care nu pot fi contrazise decât dacă cineva refuză realitatea așa cum e ea. E parțial adevărat. Pentru că există într-adevăr date concrete, legi, fapte reale ce nu pot fi negate. Însă pot apărea distorsiuni la modul în care omul de știință pune problema (la ipoteză) și la interpretarea rezultatelor. De exemplu, aceeași fosilă va fi privită diferit de cineva care crede în evoluție, sau cineva care crede în creație. Datele științifice vor fi aceleași, interpretarea lor va ține de concepția despre lume și viață a cercetătorului. Noi nu putem dovedi științific existența lui Dumnezeu. Similar, nu putem dovedi științific că El nu există. Noi alegem să credem una din cele două, fără bază științifică, și apoi ne construim filozofia de viață pe acea fundație. Și sunt mai multe perspective filozofice, mai multe concepții despre lume și viață prin care aceste date științifice se pot interpreta.

În România și Occident, predomină două viziuni fundamentale despre lume și viață: teismul creștin și naturalismul. Teismul creștin are la bază creația și consideră că Dumnezeu este etern, personal, El a creat și susține totul și că El ni s-a descoperit prin Scriptură. Naturalismul ateist consideră ca materia/energia este eternă, că toate lucrurile pot fi explicate rațional și științific și nu acceptă supranaturalul sau vreun dumnezeu. Aparenta tensiune între știință și religie se rezumă de fapt la disputa dintre creaționism și evoluționism, la cele două perspective prin care examinăm lumea.

Naturalismul ateu neagă existența vreunui Dumnezeu, susținând că acest Univers și lumea naturală este tot ce există și că doar prin rațiune putem descoperi totul. Simplist, această optică presupune acceptarea Big Bang-ului, a evoluției graduale a tuturor formelor de viață prin modificări lente și succesive, a teoriei evoluționiste a supraviețuirii celor mai puternici, a faptului că Universul are peste 13 miliarde de ani. La concepția naturalistă aderă majoritatea oamenilor de știință contemporani.

Creaționismul creștin are câteva ramuri, principalele fiind creaționismul „biblic, de pământ tânăr” și creaționismul “științific, de pământ bătrân”.

Creaționismul de pământ tânăr (sau biblic) – pe scurt, susține prezentarea literală a creației descrisă în Geneza, în 6 zile, Universul fiind creat așa cum este acum direct de către Dumnezeu. Ei susțin faptul că Pământul are doar câteva mii de ani, nu miliarde. Iar majoritatea dovezilor de pe pământ pe care evoluționiștii le aduc pentru a justifica evoluția în milioane de ani (fosile, peșteri), ei le explică prin Potop.

citeste mai mult: https://alfaomega.tv/

Reclame
Banner filme Banner http://speranta.ro/
Despre ADMIN (20785 de articole)
Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: