Anunțuri
ULTIMELE STIRI

Crestinismul la romani in cifre: vesti bune si vesti nu prea bune

Ne ocupam de un subiect mai delicat astazi care are de a face cu devotamentul romanilor fata de crestinism si valorile lui. Scriem mult despre altii si atragem atentia asupra scaderilor altor tari. Periodic mentionam sondaje de opinie care reflecta declinul drastic al crestinismului in Marea Britanie (unde tot la 26 de persoane care se lasa de crestinism doar o persoana se converteste); ascensiunea uluitoare a ateismului in Norvegia (unde crestinismul e minoritar iar ateismul majoritar); indiferenta germanilor fata de religie; inchiderea bisericilor in Olanda pentru ca olandezii au incetat sa mearga la biserica; ori analfabetismul biblic al americanilor. [Detalii: www.gallup.com]
 

Studiul lui Pew Research Center

Dar noi, romanii? Unde stam la capitolele acesta? Care este temperatura romanilor la inceputul noului Mileniu, dupa 2000 de ani de crestinism, privind valorile crestine si crestinismul? Se cuvine sa ne facem si noi o analiza proprie. Momentul e oportun pentru ca datele de care avem nevoie ne-au fost oferite acum citeva saptamini. Nu de romani ori de vreun studiu asupra subiectului facut de romani, ci de un vast studiu intocmit de Pew Research Center, un institut de sondaje de opinie si studii din Statele Unite. De ce din Statele Unite? Pentru ca studiile de acest gen sunt vaste, extrem de costisitoare, migaloase, iau timp, si e nevoie de un nivel de expertiza ridicat pentru a procesa datele obtinute. Studiul are 176 de pagini, a luat aproape doi (2) ani sa fie conceput si finalizat, si cuprinde o baza de date extrem de vasta privind simtamintele religioase ale populatiei fostelor tari comuniste din Europa de Est si Uniunea Sovietica. Studiul intriga deasemenea pentru ca dovedeste ca ceea ce ratiunea ar intui e gresit – si anume ca dupa 70 de ani de comunism si ateism in Uniunea Sovietica, si 45 de ani de comunism si ateism in Europa de Est, simtamintele religioase ale oamenilor din aceasta parte a globului sunt mai pronuntate ca ori unde in lume. Iar o alta concluzie este ca, in timp ce est europenii au pasiune pentru crestinism, trairea si practica lor crestina lasa de dorit ici si colo. Aceasi concluzie ii caracterizeaza si pe romani.
 
Date statistice
Conform studiului Pew cea mai ortodoxa tara din Europa, si de fapt din toata lumea ortodoxa, e Republica Moldova unde 92% din populatia tarii se identifica ca fiind ortodoxa. Romania e pe locul sase (6) unde 86% din populatia tarii se identifica ca fiind ortodoxa, inaintea Ucrainei, Bulgariei, Bielorusiei si Rusiei. Republica Ceha e o exceptie majora privind sentimentele religioase, deoarece 72% din locuitorii ei se declara neafiliati religios.
Dar, in ciuda nivelului ridicat de identitate crestina, est europenii practica crestinismul cu mai putina pasiune decit crestinii din Statele Unite ori America Latina. In cuvintele studiului Prew, est europenii ar putea fi plasati in grupul de crestini care cred si apartin crestinismulului in teorie, dar ale caror practici crestine lasa de dorit. („Central and East Europeans might be described as believing and belonging, without behaving”) Criteriile dupa care sunt evaluate practicile crestine includ rugaciunea zilnica, mersul la Biserica, citirea Bibliei si participarea la slujbele religioase.
Conform studiului Pew, procentul de persoane care se identifica ca fiind catolice in Europa de Est  a scazut din 1991 incoace, in Polonia de la 96% la 87% din populatie, in Ungaria de la 63% la 56%, iar in Cehia de la 44% la 21%.
Secularizarea Europei de Est s-a produs intr-un grad mai redus ca in Europa Occidentala, dar constituie un fenomen care nu poate fi neglijat. Secularizarea cea mai pronuntata s-a produs in Cehia, unde 72% din populatie se identifica ca fiind fara religie (atei, agnostici ori nimic).
Romanii sunt pe primul loc in lumea Ortodoxa privind mersul la biserica, 21% dintre ortodocsii romani mergind la biserica cel putin o data pe saptamina. In Moldova procentul e de 13%, iar in Rusia de 6%. La catolici pe primul loc sunt catolicii din Bosnia (54%), urmati de cei din Polonia (45%). Din nefericire, studiul Pew nu da date privind catolicii din Romania. Cercetatorii de la Pew astfel concluzioneaza ca, daca mergem strict dupa aceste date, se pare ca credinciosii catolici sunt mai religiosi si practicanti ca cei ortodocsi. Catolicii deasemenea iau rugaciunea si postul mai in serios decit ortodocsii.
 
Identitate nationala si patriotism
Din perspectiva identitatii nationale, in tarile predominant ortodoxe identitatea nationala e legata de identitatea  religioasa mai mult ca in tarile predominant catolice. In tarile predominant ortodoxe 70% din populatie identifica identitatea nationala cu ortodoxia, pe cind in tarile preponderent catolice acest procent e de doar 54%. In Romania, procentul e peste media de 70%, cu 74% dintre romani declarind ca a fi roman inseamna a fi ortodox. Intre tarile catolice Polonia e pe primul loc unde 64% dintre polonezi afirma ca a fi polonez inseamna a fi catolic si ca a fi catolic insemna a fi polonez.
Patriotismul si orgoliul national sunt si ele afectate de religie. In medie, in tarile ortodoxe 68% dintre ortodocsi afirma ca civilizatia si cultura ortodoxa e superioara altor culturi si ca sunt mandri de identitatea lor nationala, in Romania acest procent fiind de 66% si in Moldova de 50%. Dupa cum poate ne-am astepta, procentul acesta e cel mai ridicat la greci (89%) iar cel mai scazut la ucrainieni (41%). Mai umili, doar 55% dintre polonezi cred ca civilizatia si cultura lor catolica e superioara altor culturi. Concluzia studiului Pew e ca „in the Orthodox countries, there has been an upsurge of religious identity, but levels of religious practice are comparatively low”. („In tarile ortodoxe s-a produs o ascensiune abrupta in identificarea religioasa, dar nivelul de practica religiosa e comparativ scazut„) In contrast, in tarile catolice „levels of church attendance and other measures of religious observance … are generally higher than in their Orthodox neighbors” („Mersul la biserica si alte practici religioase sunt in general mai ridicate in tarile catolice decit la vecinii lor ortodocsi”).
Privind relatia dintre stat si Biserica, 56% dintre ortodocsi cred ca e potrivit ca statul sa finanteze Biserica, si 42% ca statul are obligatia sa promoveze valori si credinta religioasa. In contrast, in tarile catolice din Estul Europei, doar 41% dintre catolici cred ca sprijinul financiar al bisericilor catolice din fonduri publice e o idee buna, si doar 28% dintre ei sunt de parere ca guvernul ar trebui sa promoveze valori religioase si spirituale.

 Simtamintele fata de Rusia

Interesante sunt datele privind simtamintele ortodocsilor est europeni fata de Rusia. In medie, 66% dintre ei sunt de parere ca Rusia e un partener necesar si valoros pentru contracararea secularismului occidental. In tarile catolice acest procent e de 42%. Romanii se plaseaza la un nivel mai redus intre tarile ortodoxe cu doar 52% dintre ortodocsii romani vazind in Rusia un aliat impotriva secularismului occidental. In Moldova procentul e mai ridicat, de 61%. Curios, insa, acest procent e de 49% in Cehia, mai mare ca in Polonia (34%).

Rusia e deasemenea vazuta ca un partener esential pentru protejarea ortodocsilor din alte tari. 79% dintre armeni declara asta, in Romania procentul acesta fiind de 65%, de 63% in Moldova, si de doar 38% in Ucraina.
Un subiect inrudit e perspectiva est europenilor privind conflictul lor valoric cu europenii occidentali. In Romania, 68% din populatie crede ca exista un conflict valoric intre lumea ortodoxa (ori catolica) si lumea occidentala. In Moldova acest procent e de 71%, de 91% in Rusia si 46% in Polonia. Cel mai ridicat procent e in Serbia (86%).
Procentul celor care cred in Dumnezeu difera de la tara la tara, el fiind mai ridicat in tarile ortodoxe decit catolice. Cel mai ridicat procent e in Georgia, unde 99% dintre adulti cred in Dumnezeu, iar procentul cel mai scazut e in Cehia, 29%. Republica Moldova e pe locul 3 in tot spatiul Est European si al fostei Uniuni Sovietice (dupa Georgia si Armenia) cu  95%, iar Romania pe locul 4, unde tot 95% dintre adulti declara ca cred in Dumnezeu. Curios, insa, doar 59% din est europeni (ortodocsi, protestanti si catolici) cred in existenta raiului si doar 54% in existenta iadului.
Cine se roaga cel mai mult? Moldovenii, unde 48% din adulti se roaga zilnic, urmati de armeni (45%), romani (44%), etc. In Polonia doar 27% din adulti se roaga zilnic, iar in Cehia 9%. Rusii nu stau nici ei tocmai bine la acest capitol, cu doar 17%.
 
Avortul si homosexualitatea
Care sunt pozitiile crestinilor est europeni si rusi privind avortul si homosexualitatea? Ele sunt in general conservatoare. In medie, 71% din adultii acestor tari afirma ca homosexualitatea e imorala. In tarile ortodoxe procentul acesta e mai ridicat (84%) si mai scazut in tarile catolice (59%). 91% dintre moldoveni impartasesc aceasta perspectiva si 82% dintre romani. Surprinzator, doar 51% dintre greci vad homosexualitatea ca pe un act imoral, si doar 48% dintre polonezi. Pe ultimul loc sunt cehii, cu 21%.
Privind casatoriile intre persoane de acelasi sex, procentele difera  pe categorii de varsta. 45% dintre grecii intre 18 si 34 de ani agreaza cu casatoriile homosexuale, iar procentul acesta descreste la 19% la persoanele de peste 35 de ani. In Romania, 33% din tinerii intre 18 si 34 de ani agreaza cu casatoriile homosexuale, si 23% dintre cei peste 35 de ani. In Polonia procentul e de 42% si 19%, iar in Moldova de 8% si respectiv 3%, la fel ca in Rusia. Cele mai ridicate procente sunt in Cehia, de 77% la tinerii intre 18 si 34 de ani si de 60% la persoanele de peste 35 de ani.
Privind avortul, majoritatea romanilor sustin ca avortul trebuie sa ramina legal (58%), in timp ce in Republica Moldova doar 14% din populatie agreaza cu legalitatea avortului. Bulgaria detine recordul in lumea ortodoxa, 80% dintre bulgari fiind in favoarea … citeste mai mult: http://www.crestinulazi.ro/articole/crestinismul-la-romani-in-cifre-vesti-bune-si-vesti-nu-prea-bune.html
Anunțuri
Banner http://speranta.ro/
Despre ADMIN (15801 articole)
Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: