Anunțuri
ULTIMELE STIRI

FLORIN IANOVICI: Saptamana Patimilor – Vineri

Banner http://speranta.ro/

Vineri.O zi fara dimineata pentru Isus. Din noapte in noapte. Un ceas al intunericului. Al patimilor Lui Hristos

Vineri. Totdeauna cel se ridica e singur. Hristos e singur. Cel mai singur dintre toti solitarii. Prea sus esti Hristoase ca sa poata sta cineva langa Tine. Tu esti singurul treaz fiindca esti tare sus. Mai sus decat putem intelege noi, oamenii.

Iuda nu doarme. Pentru ca raul nu doarme. Umbla sa scoata oamenii din casa si sa le puna in mana ciomege si bate. Mai bine dormiti decat sa bantuiti in cautare de sange nevinovat.

Slugi, portari, oamenii ce tineau o matura pana mai deunazi, s-au suit sa puna mana pe Isus. Puterea gloatei. In fruntea ei e mereu un Iuda. Cu gesturi de prieten, cu sarutul perfid dar urmat indeaproape de cei usor de prostit .In frunte e diplomatul, in spate e prostimea. Se merita unii pe altii.

Bagati sabia in teaca! Nu faceti din mine o capetenie pamanteasca! Nu ma reduceti la dispute marunte, la luptele voastre firesti! Eu birui nu cu sabia ci cu crucea! Daca nu ati fi dormit ati fi auzit ce M-am rugat:”faca-se Voia Ta, Tata!”Pana sa plecati la razboi stati de vorba cu Mine!

Ana a fost Mare Preot 7 ani. Dar in 7 ani a strans destui bani si influenta ca sa domneasca in continuare prin ginerele Caiafa. Cinci din fii lui vor fi mari preoti. Unul dintre ei, pe nume Ana, va ucide cu pietre pe Iacov, fratele Domnului. Nu mai ai loc de ei. In biserici David moare batran, fluierand a paguba. Se reprofileaza pe doine triste. Pentru ca Ana cu familia va fi preot din neam in neam. Scapa-ne Doamne de blestemul sa ne fie Ana preot si ridica pe David!

Ana are un aprod. Slugoiul badaran care il palmuieste pe Isus. Totdeauna gata sa apere stapanul ros de patimi si invechit in rele. Il vezi mereu pe langa pastor. Cu o perie in mana si un pahar de apa. Sa isi clateasca gura uscata de atatea dulcegarii gretoase.

De la Ana la Caiafa drumul trece pe la Petru. Care se jura ca nu il cunoaste. Cu o privire Isus i-a spus: Eu tot te iubesc! Dar Petre, nu mai fi cocos! Mai bine miel. Transformarea sa va face prin noianul lacrimilor varsate cu amar. Asa devine orice cocos mielul lui Hristos! Iarta-ma sfinte Petru, ca eu despre mine vorbesc!

Caiafa e tot una cu Chifa. Adica piatra. Cand zorii se revarsa, Hristos e prins intre doua pietre. O piatra e Petru. Piatra prietenilor care L-au parasit. Caiafa e cealalta piatra. A religiei care omoara. Intre aceste doua pietre e graul care se macina. Din El se va face Paine. Painea vietii. Nu fugiti de cei ce va macina. Asa se face painea care hraneste pe cei flamazi.

Tot din cauza pietrelor va fi osandit. Atunci cand sufletul ti-e bolovan cuvintele Iubirii sunt acoperite. Si ce ai auzit nu intelegi. Dar crezi ca ai priceput si umflat de o mandrie desarta te ridici sa acuzi. ”Noi L-am auzit spunand ca va darama Templul si ca Il va rezidi in trei zile”. Da, ati auzit, dar ati inteles ceva?

Tacerea Lui e semnul Regelui. Cel ce are puterea tace si face. Cine nu are putere doar vorbeste. Dar de vorbit va vorbi pana la urma. Pentru ca Ana rosteste numele Celui Viu. Si inima lui Hristos tresare. Numele Tatalui Sau rostiti chiar si de o gura pungita si mincinoasa Il face sa vorbeasca:”Da, Eu sunt Fiul Omului!”

Din Eden sarpele a strecurat in urechea Evei cuvintele:”veti fi ca Dumnezeu cunoscand….!” Si iata ca dupa atata cunoastere oamenii se joaca de-a baba oarba. L-au legat la ochi pe Hristos si L-au lovit. Prooroceste, cine Te-a lovit! Bacsisul slugilor e sa petreaca pe seama Nevinovatului. Bestia a inghitit omul si mainile au devenit ghiare, vorbirea a devenit mugete si racnete, fata s-a schimbat in bot, iar dintii au devenit colti. Dar nu au indraznit sa il loveasca mai inainte ca un batran sau scrib sa vina si sa Il scuipe. Ca sa nu isi manjeasca mainile spalate, gata sa praznuiasca Pastele.

E posibil ca numele Pilat sa derive din pileus care era tichia sclavilor eliberati. Posibil sa fi fost libert. S-a straduit sa fie pe placul cezarului. La intrarea in Ierusalim a lasat steagurile romane cu chipul cezarului. A introdus in Templu tablite cu chipul cezarului. A luat din visteria Templului bani cu sila, ca sa construiasca un apeduct. Toata suflarea preotimii il ura. Preotime care in frunte cu Caiafa statea in fata palatului sau fara sa intre, ca sa nu se spurce. Un Pilat care avea sa fie exilat de Caligula si sa sfarseasca ucis de propria mana. Toate acestea pentru ca nu a putut intelege sansa de a fi stat fata in fata cu Adevarul. Nu L-a recunoscut pentru ca nu a venit in manta stralucitoare si cu coroana, ci legat, batut, umil…

Irod Antipa.Ucigas de prooroci, adulterin si tradator il astepata pe Isus ca pe una dintre distractiile zilei. Lui Irod ii place circul. Pentru ca viata lui e o bufonerie. Isus l-a numit vulpoi. Nu il condamna el pe Isus. E vulpoi siret. Il trimite indarat la Pilat. Dar il imbraca pe Isus cu o mantie alba in semn de batjocura. Mantia alba e un semn al regalitatii. Pana si nebunii au cateodata o scanteie de ratiune.

Claudia Procola era sotia lui Pilat. Era din ginta Claudia, care avea mare trecere la Roma. Ea il numeste pe Isus: Om drept, nevinovat! Nu stia politica, nu cunostea legea sau procedurile, nu privea spre prescriptiile religioase. Vazuse un Om drept si Nevinovat. Si era de ajuns sa intervina, chiar daca fara succes.

Un vot democratic. Asa a fost condamnat Isus. Putina apa pe mainile lui Pilat, urletele zarafilor alungati, a negustorilor biciuiti, a scribilor ofuscati, a fariseilor si saducheilor umiliti au dus la condamnarea lui Isus. Venise ziua politei care trebuia platita.

Soldatii au executat ordinul de biciuire si rastignire. Dar coroana de spini, mantaua stacojie, trestia ce l-a lovit in cap si i-a fost data ca sceptru, scuipaturile si batjocora nu erau porunci. Ci sufletul lor bicisnic si innebunit de rele. Nu cautati sa va intrebati: de ce? Nebunia nu are logica.

I, lector expedi crucem! Nu tu, Pilat L-ai trimis la cruce. Ci noi, cei blestemati la intuneric din cauza pacatelor. Quod scripsi, scripsi! Dar noi avem o sansa ca El sa sterga ce e scris de mana noastra. Noi ne-am semnat condamnarea la moarte. Noi am scris-o. Da, mai e o sansa pentru noi, toti.

Traditia spune ca a cazut de trei ori sub cruce. Nu stiu. Dar ce stiu e ca sunt lemn verde…Ajuta-ma, Isuse Hristoase!

Multumim, Simon din Cirena!

Ultimul tribut! Strapuns in maini si picioare, tintuit pe cruce, puterea dragostei Lui mai aduce un rod.

Soarele refuza sa mai priveasca. Se ascunde si ne lasa in intunericul pe care il meritam.

S-a ispravit! Cuvintele refuza sa se mai astearna.

E vineri! Imi plange sufletul. Oare, Doamne, eu am ispravit? Nu vreau sa Te mai lovesc, nu vreau sa Te mai indurerez. Iarta-ma, te rog!

“Tata in Mainile Tale Imi incredintez sufletul! Si eu, Parinte! Primeste-l asa cum este!

Anunțuri
Despre ADMIN (15511 articole)
Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: