Despre dragoste – cu drag

Cumva s-a strecurat ideea că 14 februarie e despre dragoste și nu ar fi rău să fie așa. În realitate 14 februarie și dragostea nu prea se intersectează sau mai bine zis e un fel de zi a sărbătoririi egoismului decât a sărbătoririi dragostei. Ori egoismul e „pe partea ailaltă cu dragostea”.
O simulare simplă: 14 februarie ne duce cu gândul la: roșu, flori, inimioare, săgeți, Cupidon, chiloței și danteluțe, cadouri, căsătorii de o zi, sex, pasiune, purpuriu, tinerețe (copilărie chiar). Par faine dar infantile luate împreună, dacă ar fi însă să adăugăm un detaliu important aici se strică toată scena. Aceste lucruri sunt valabile doar dacă ești cu mine și dacă mi te dai că de altfel te urăsc din toată inima. Deci, dacă fata nu mai e cu băiatul sau băiatul cu fata rozul se face în negru, florile în buruieni verbale, inimioarele în alte părți mai dorsale, săgețile rămân săgeți, Cupidon devine un drăcușor (sau mp rog, doar se dezbracă) chiloțeii devin penibili, cadourile se fac pietre (verbale) căsătoriile de o zi se rup și nu mai ține nici câteva minute, sexul și pasiunea devin sex cu oricine altcineva de răzbunare.
Așadar dragostea mult invocată a lui 14 februarie e de fapt un egoism de primă mână combinat cu pasiune. O astfel de iubire poate genere ură de moarte instant. Citeam zilele trecute un titlu interesant: „Autorul celui mai vândut best-seller „Cum mi-am salvat căsnicia”, a fost condamnat la închisoare pe viață pentru că și-a ucis soția.
Citeste mai mult https://www.filedinjurnal.ro/2017/02/14/despre-dragoste-cu-drag/


