Nu știu cât de des realizăm nevoia noastră unii de ceilalți. Mă consider o persoană destul de independentă și sunt mulțumită cu câțiva prieteni (pe principiul: puțini, dar adevărați). De multe ori ne place să credem că suntem oameni independenți, care nu au nevoie de nimeni.
Nu știu voi cum sunteți, însă am observat tot mai mult această tendință – la mine și la alții – de a nu ne uita mai departe de pătrățelul nostru. Dacă suntem sinceri, nu prea ne mai pasă ce se întâmplă cu ceilalți. Putem pune această indiferență pe seama prevalenței conexiunii virtuale, însă s-ar putea să ignorăm o sursă și mai profundă.
Ne suntem auto-suficienți și în auto-suficiența noastră, am uitat valoarea relațiilor. Am uitat ce înseamnă să ai pe cineva mai aproape decât un mesaj pe Facebook – cineva care nu dă „Seen” la prima problemă. Neglijăm investiția cerută de o prietenie statornică și o considerăm o povară prea greu de purtat.
Însă există și o altă față a acestei monezi pe nume „indiferență”. Mulți nu realizăm că eșecul de a lega relații sănătoase – în familie, în comunitate – duce eventual la o singurătate mai mult sau mai puțin intenționată. Ajungem să fim oameni singuri într-o încăpere plină, oameni care tânjesc să treacă de superficialitatea lui „Ce mai faci?” și să ajungă la valorosul „Cu ce te-aș putea ajuta?”
Mai mult de atât, comunitatea (relațiile, prieteniile) ne ajută să fim oameni sănătoși – mental și emoțional. Nu cunoaștem adevărata importanță a legăturii umane până ajungem să fim deprivați de ea. Te-ai întrebat vreodată ce s-ar întâmpla cu creierul tău dacă ar fi complet lipsit de stimulenți, de orice fel de interacționare cu oamenii?
Multe experimente de-a lungul timpului au demonstrat declinul ce are loc atunci când omul este complet lipsit de prezența altora. Lăsați de capul nostru, am ajunge să ne pierdem mințile. Avem nevoie să comunicăm cu ceilalți și, mai mult de atât, avem nevoie ca ceilalți să vorbească cu noi. Spunea cineva că o experiență trăită nu pare a fi completă până o povestim cuiva.
Și cui să povestești dacă nu te interesezi de cei din jurul tău? Așadar, te provoc azi să faci un efort și să-ți părăsești zona de confort. Întreabă, ascultă și fii un prieten cu substanță. Iubește-și comunitatea într-un mod practic și construiește relații trainice. Până la urmă, acestea te pot ajuta să rămâi sănătos la minte!
Articol inspirat de un video care experimentează cu izolarea completă.
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
