Așteptând pe cineva în această dimineață geroasă am remarcat un domn cu vreo cinci bagaje după el care asculta cu atenție știrile de la un radio de mână.
M-am apropiat și l-am întrebat dacă îl pot servi cu o cafea. A zis că i-ar prinde bine. Am reușit astfel să-i aflu povestea. Nu are casă iar pe perioada iernii locuiește la adăpostul pentru oameni fără casă al primăriei dar e primit acolo de la ora 20:00 până la 6:00 dimineața. În rest „se descurcă”.
Îi place să asculte radio pentru că muzica îl înveselește și îl face să se mai miște ca să se încălzească. Îl mai ajută să ignore gândurile negre.
Dar cel mai important este că îl anunță când este „cod roșu” de vreme rea și asta e cea mai mare bucurie a lui pentru că îl primesc la adăpost permanent.
Am tras câteva concluzii. Viața multora dintre noi este cu mult mai binecuvântată decât să te trezești la 5:30 să-ți faci bagajul și să ieși în stradă fără să conteze dacă plouă, ninge sau bate vântul. Și totuși nu suntem mulțumitori deseori.
Avem șifoniere, frigider și cămară și nu suntem nevoiți să ne cărăm zilnic tot ce avem în cinci pungi și totuși nu suntem mulțumitori.
Și vă mai zic ceva, apropo de „cod roșu”, în Cer se intră permanent (pentru veșnicie) tot pe baza unui „cod roșu”, adică în baza sângelui lui Cristos care s-a vărsat pentru noi pe cruce.
Dacă am asculta vocea care ne anunță că acest „cod roșu” se anunță de 2000 de ani atunci ne-am grăbi cu bucurie spre adăpostul Ceresc, dar acolo nu mai e nevoie de nimic din ce-i al nostru, acolo intri și ai totul „all inclusiv”. „Bagajele” se trimit înainte, adică faptele bune făcute tot prin Cristos. Încredeți-vă în El, vă va duce la adăpost pe gratis.
P.S. Dacă doriți să-l ajutați îl găsiți după ora 20:00 la adăpostul sectorului 4 din zona Piața Progresu.
Doamne ajută!
https://www.facebook.com/tony.profides/posts/1181970128517771
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
