Binele silit – de Florin Ianovici

Dragostea are dovezi. Dragostea are pasiune. Dragostea are respect. Pavel, in inchisoare, a purtat lanturi care au devenit puntile lui Dumnezeu catre inimile oamenilor. Pe ,, lanturile” acestea a pasit dragostea lui Dumnezeu care Onisim si tot aceste ,,lanturi” au ingenuncheat pe Filimon.

Pavel, apostolul Domnului, putea porunci lui Filimon sa il elibereze pe fugarul Onisim. Dar nu i-a poruncit pentru ca sa priceapa toti slujitorii ca nu sunt sefi ci robi, ca nu pozitia ci slujirea este cheia binelui.

Pavel nu s-a simtit mic sau dezonorat sa il roage pe Filimon, in numele dragostei lui Isus, sa faca acest bine pentru Onisim deoarece Pavel a inteles ca toata viata este, in fond, o rugaciune inaltata catre Cel ce poate totul in noi toti. Iar rugaciunea este cea mai simpla forma de manifesteare a iubirii. In fond dragostea sta de vorba!

Pavel a inteles ca numai prin unitate devenim puternici. Daca cerem oamenilor sa faca anumite lucruri fara sa le explicam motivul atunci suntem usor de doborat. Puterea vine din intelegerea motivatiei si a scopului. Dar suntem prea grabiti sau prea mandri ca sa … ,,ne invoim”.

Nu este totul sa faci un anumit lucru pentru Dumnezeu. Dar sa il faci cantand de bucurie, sa il faci cu ochii sclipind de multumire, sa il faci cu bunavointa, iata cheia unui lucru bine facut, a unei jertfe de bun miros.

Sa ne invoim sa facem binele de dragul lui Dumnezeu!

“Dar n-am vrut să fac nimic fără învoirea ta, pentru ca binele pe care mi-l faci să nu fie silit, ci de bunăvoie.” (Filimon 1:14)