ARTICOLUL ZILEIEDITORIALE

Treaba noastră şi treaba lui Dumnezeu

Fiind în preajma sărbătorii Înălțării Domnului Isus la cer, suntem conduşi cu gândul la momentul în care Mântuitorul se găsea împreună cu ucenicii pe Muntele Măslinilor, loc unde are un ultim dialog cu ucenicii Săi.

Planul gândit de Dumnezeu pentru răscumpărarea omului din păcat a trebuit pus în aplicare de cineva şi acel cineva a fost Domnul Isus. Din Betleemul Iudeii şi până pe muntele Măslinilor, planul de mântuire, parcursul a 33 ani şi jumătate, a fost derulat cu toată ascultarea de Domnul Isus, pe Pământ. La final Îl regăsim deci cu ucenicii pe Muntele Măslinilor unde, înainte de înălţare, decretează care este treaba noastră.

Treaba noastră înseamnă însumarea responsabilităţilor pe care le avem noi, credincioşii, în calitate de copii ai lui Dumnezeu. Suntem conştienți de faptul că odată ce am fost mântuiţi nu putem rămâne într-o aşteptare pasivă a revenirii Domnului Isus, ci de fapt începem slujirea în lucrarea lui Dumnezeu, deci suntem ocupaţi cu treaba noastră, aşa cum aceasta ne-a fost trasată de Domnul Isus.

În unele momente apare însă confuzia, aşa cum a apărut şi la ucenici, încât suntem preocupaţi de treaba lui Dumnezeu şi nu de a noastră. Ucenicii ar fi vrut acolo, pe muntele Măslinilor, să ştie lucrurile care ţineau de treaba lui Dumnezeu. Domnul Isus îi întoarce însă cu gândul spre treaba lor, responsabilităţile pe care trebuia să le îndeplinească. Se pare că şi unii credincioşi de azi sunt confuzi când trebuie să-şi identifice responsabilităţile, treaba lor.

Probabil că au fost suficiente momentele în care am auzit rugăciunea aceasta din gura unor credincioşi: „Doamne du-te prin spitale pe la cei bolnavi!” Creştinii care se roagă în felul acesta probabil uită că aceasta este treaba noastră, noi trebuie să mergem prin spitale şi să-i vizităm pe cei care sunt bolnavi. Evanghelistul Matei, în capitolul 25, ne relatează momentul în care cei de la dreapta, în urma despărţirii celor răi de cei buni, Domnul le va adresa invitaţia de a intra în moştenirea pregătită lor, arătând în acelaşi timp că viaţa celor buni a fost caracterizată de fapte bune printre care şi vizitarea bolnavilor. Deci iată această activitate ţine de treaba noastră. De partea cealaltă aceeaşi credincioşi care Îl trimit pe Dumnezeu în vizită la cei bolnavi nu ezită să-i judece pe fraţii lor uitând în mod voit că aceasta este treaba lui Dumnezeu. Deci confuzia poate domni în mintea unor credincioşi atunci când este vorba să deosebească treaba lor de treaba lui Dumnezeu.

Revenind la ultimul dialog dintre Domnul Isus şi ucenici pe Muntele Măslinilor trebuie să remarcăm că treaba noastră la care se referă Domnul Isus este aceea de a fi martori ai Lui. Trebuie deci să nu fim confuzi atunci când ne identificam treaba pe care o avem de făcut. A fi martori ai lui Hristos înseamnă, în primul rând, să trăim prin Duhul Sfânt o viaţă nouă având un caracter creştin, roada Duhului. În al doilea rând, împuterniciţi tot de Duhul Sfânt, trebuie să transmitem semenilor noştri, mesajul Evangheliei. Făcând aşa ne vom achita de responsabilitatea numită treaba noastră. Cei care se vor achita de treaba lor, Biblia ne spune, că vor fi numiţi „robi buni şi credincioşi”.

Deci, să ne vedem de treaba noastră!

scris de Adrian D. Stupar

 

Banner sbro.ro /

Banner KERIGMA/

“ Citești Scripturile cu alți ochi atunci când vezi efectiv locurile în care s-au derulat evenimentele descrise.

Prin agentia Oxentia Tourism ai acum ocazia să vizitezi Israelul.

Pentru rezervări sună la: +40 746.675.313 sau la: + 40 744. 731.492

Retrăiește istoria biblică în Tara Sfântă alături de Oxentia Tourism

ADMIN

Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Related Articles

Lasă un răspuns

Check Also
Close
Back to top button
%d blogeri au apreciat: