Marturie – Piţigoi Mircea

Pacea Domnului, Mă numesc Piţigoi Mircea locuiesc în Câmpulung Muscel, str. Mareşal Ion Antonescu nr. 193 jud Argeş.  Am o fetiţă de 1 an şi 3 luni Simona-Ioana, care este diagnosticată cu talasemie. Calvarul nostru a început de fapt acum 1 an cu 17 zile înainte de a se naşte fetiţa, mai exact pe 1 februarie 2009 la ora 4 dimineaţa am fost internat de urgenţă cu salvarea la spitalul din Cîmpulung Muşcel, aici m-au ţinut o săptămână fără să îmi găsească diagnosticul, nu mâncam, urinam cheaguri de sânge, ajunsesem o legumă, după o săptămână am fost transferat la spitalul Panduri din Bucureşti, după încă o săptămâna aici unde doctorii n-au putut face nimic m-au transferat la Matei Bals deoarece făcusem septicemie. Doctorii de aici, cu ajutorul Domnului au reuşit să mă salveze, dar starea mea era tot foarte rea, în acest timp pe data de 17 ferbruarie 2009 s-a născut fetiţa, soţia mea fiind în tot acest timp lângă mine, din cauza stării grave în care eram. Nu mă puteam deplasa, nu am putut să îmi văd imediat copilul. De la Matei Bals m-au transferat la spitalul Carol Davila, aici diagnosticul a fost crunt:  insuficienţă cronică renală (am doar 1/2 de rinichi funcţionabil), tromboza vene renale, factor Vleiden. Dumnezeu mi-a dat putere şi gândul că îmi voi vedea curând fetiţa m-a întărit şi mai mult; când avea doar o săptămână soţia mi-a adus-o la spital şi am văzut-o. Era aşa micuţă că îmi era frică s-o ţin în braţe. Pe 10 martie ne-am întors la Câmpulung împreună cu cea mică, eu a trebuit să îmi depun dosarul pentru pensie de handicap deoarece starea gravă a sănătăţii nu îmi mai permite să muncesc. Am crezut că ce a fost mai rău a trecut, chiar dacă lunar mă duc la control la Bucureşti şi urmez tratament, dar nu a fost aşa, când avea 6 luni fetiţa a fost internata în spital la Bucureşti unde i s-a pus diagnosticul de anemie feripriva, infecţie urinara cu germene necunoscut şi retard motor minor. Au fost momente grele pe care cu ajutorul TATĂLUI le-am depăşit, când ne-am prezentat la control la 9 luni părea că totul este în regulă, cu toate că hemoglobina era tot mică. Acum 6 luni de zile i-am făcut din nou analizele tot la Bucuresti unde i s-a confirmat de fapt diagnosticl de talasemie. Cand eram la terapie intesiva si am avut septicemie, doctorii de la Matei Balj bucuresti i-au spus sotiei ca nu mai poate face nimic fiindca starea mea era inrautatita si 80 la suta din organe intrasera infectia in sange, atunci eu am inceput sa ma rog, si  m-am rugat asa: Doamne tu esti doctorul cel mare daca ma pui pe picioare si ma intorc acasa impreuna cu sotia si copilasul meu iti promit ca o sa ma fac crestin si o sa fac legamant cu fiul tau Domnul Isus, intr-adevar Domnul m-a pus pe picioare m-a scos din valea mortii si cand am ajuns  acasa impreuna cu sotia si fetita m–am pocait si am facut legamant cu Domnul anul acesta de pasti, acum ma duc la control periodic din trei in trei luni la spitalul Carol davila din Bucuresti fiindca am ramas cu o jumatate de rinichi si am tromboze renale, factor v leiden si ulcer varicos la gamba stanga, dar sa stiti ca viata mea mi-am pus in mainile Domnului si datorita Domnului ma incred in Domnul si sa faca Domnul ce voieste cu mine amin. Asta este o mica parte din povestea mea reala si va doresc ca cei cine o citeste sa fie binecuvantati si sa se increada in Domnul fiindca este cel mai frumos sa iti petreci viata alaturi de Domnul.
Marturie – Piţigoi Mircea pentru CrestinTotal.ro